Legea care permite ca datoriile salariaților reținute la angajator să nu mai fie executate și la bănci, prin conturile de salarii, blocată de Guvern printr-o contestație, este neconstituțională, au decis astăzi judecătorii Curții Constituționale.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția Guvernului și a constatat că Legea este neconstituțională, în ansamblul său.
"Curtea a reținut că înlăturarea posibilității de valorificare pe calea executării silite a unui titlu executoriu prevăzut de lege, altul decât o hotărâre judecătorească, pune creditorul obligației consacrate de titlul în cauză în situația de a pierde dreptul de proprietate, în substanța sa, ceea ce determină încălcarea prevederilor articolului din Constituție - teza referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată. Mai mult, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a întregului act normativ supus controlului de constituționalitate aduce atingere prevederilor constituționale referitoare la principiul legalității", arată Curtea Constituțională.
Decizia CCR este definitivă și va fi comunicată șefului statului, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
În urmă cu trei săptămâni, Profit.ro a anunțat că Guvernul a blocat Legea aprobată recent de Parlament și care permite ca datoriile salariaților reținute la angajator să nu mai fie executate și la bănci, prin conturile de salarii, contestând documentul la Curtea Constituțională,. Legea fusese aprobată cu argumentul că modul abuziv de executare silită a veniturilor persoanelor fizice determină drame familiale ca urmare a reținerii integrale a veniturilor acestora.
Ulterior informația a fost confirmată de Guvern.
Legea, care a stat în Parlament 3 ani și a fost trimisă abia recent președintelui spre promulgare și aplicare, stabilește că executorii judecătorești vor trebui să se asigure că veniturile obținute din contracte de muncă nu vor mai fi poprite la bănci dacă datoriile pentru care au fost emise titluri executorii au fost reținute la angajator.
Documentul care conține argumentele Guvernului este pus la dispoziție de Profit.ro AICI.
Forma inițială a legii, prezentată de Profit.ro, prevedea în mod explicit că veniturile obținute în baza unui contract de muncă nu vor mai putea fi poprite la bănci, urmând ca datoriile pentru care au fost emise titluri executorii să fie reținute la angajator.
În forma finală adoptată de Parlament este prevăzut că executorii judecătorești vor putea înființa poprirea, în baza existenței unei hotărâri judecătorești executorii sau a oricărui alt titlu executoriu, asigurându-se, pe tot parcursul executării, că același titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă și/ sau de plată al debitorului, cât și la conturile sale bancare.
CITEȘTE ȘI Valoarea tichetelor de masă a fost majorată la 15 lei Astfel, veniturile obținute din contracte de muncă, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reținerilor din acestea în baza unui titlu executoriu nu vor mai putea face obiectul nici unei alte rețineri ulterioare, sub nici un motiv.
Guvernul a intervenit însă și a blocat promulgarea proiectului de către președinte, adresându-se Curții Constituționale cu o serie de argumente. Judecătorii vor emite o decizie pe 29 noiembrie.
Recent, Guvernul s-a adresat Curții și în cazul Legii privind conversia creditelor.
CITEȘTE ȘI Parlamentul a adoptat conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric În pofida legii, în prezent sunt executate toate veniturile salariale
Practica actuală arată că birourile executorilor judecătorești transmit formalitățile de executare silită, pentru veniturile obținute de către persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, atât angajatorului, cât și unităților bancare la care angajatul își are deschis contul bancar în care încasează veniturile obținute din raportul contractual de muncă.
În acest mod se ajunge la situația în care sunt poprite în totalitate veniturile de natură salarială ale unui angajat.
Această modalitate de executare contravine prevederilor articolului 169 din Codul Muncii, care prevede că reținerile din salariu trebuie să țină cont în primul rând de obligațiile de întreținere, apoi de contribuțiile și impozitele datorate către stat și eventuale daune cauzate proprietății publice prin fapte ilicite și abia, în ce din urmă, de acoperirea altor datorii. În concluzie, Codul Muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lunaă jumătate din salariul net.
Potrivit Codului de Procedură Civilă, salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot fi urmărite doar până la jumătate din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii și doar până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
Dacă sunt începute mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor.
CITEȘTE ȘI Wikileaks: Ecuadorul i-a interzis, începând de sâmbătă, accesul la internet lui Julian Assange Mai mult, veniturile din muncă sau orice alte sume platite periodic debitorului și destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
“Modul abuziv practicat în prezent, de executare silită a veniturilor persoanelor fizice rezultate din contracte privind raporturi de muncă cu persoane juridice, de către birourile executorilor judecătorești, în baza unor titluri executorii, determină adevărate drame familiale ca urmare a reținerii integrale a veniturilor acestora ca debitori popriți și a lipsirii lor și a familiilor lor, în acest fel, de orice mijloc de existență, ceea ce determină ca tot mai mulți debitori popriți să renunțe la încasarea veniturilor prin conturi bancare și să pretindă angajatorilor plata acestor drepturi în numerar”, arată autorii proiectului legislativ.
Legea adoptată Parlament mai stabilește că va reprezenta abatere disciplinară reținerea unor părți mai mari decât cele prevăzute de lege ori a unor sume mai mari decât cele prevăzute în titlul executoriu sau reținerea din conturile bancare ale debitorilor, din sumele virate în aceste conturi și care au făcut deja obiectul unei executări silite anterioare, indiferent de motivul în baza căruia se fac aceste rețineri.
