Astfel, până în 2028, peste 14.000 de paturi de spitalizare continuă vor fi tăiate, la nivel național, de pe lista celor care sunt finanțate de casele de asigurări de sănătate, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de Ministerul Sănătății.
Reducerea începe chiar din acest an, astfel că, de la 1 mai 2026, numărul de paturi pentru care serviciile medicale realizate în regim de spitalizare continuă sunt decontate de stat va fi mai mic cu aproape 4.700 față de cel actual.
Numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice sau private, precum și cu sanatoriile și preventoriile, este aprobat de Guvern, o dată la 3 ani, prin Planul național de paturi.
Ministerul Sănătății pregătește astfel o reducere semnificativă a numărului de paturi care pot fi contractate la nivel național. Este vorba de 14.073 paturi, în total, mai multe decât au dispărut în perioada 2010-2011, în timpul guvernării lui Emil Boc.
Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul de HG, „numărul de paturi contractabile la nivel național a scăzut de la 136.341 în anul 2010 la 123.127 pentru anul 2013”, diferența fiind atunci de puțin peste 13.200 de paturi.
Reducerea a continuat și în anii următori, însă într-un ritm mai lent. Astfel, în perioada 2014 – 2016 au mai fost tăiate de pe listă circa 3.500 de paturi, însă, „în perioada 2017-2023, până la data de 30 iunie 2023, s-a menținut numărul de 119.579”.
În 2023, în contextul în care se estima că proiectele spitalelor regionale ar fi fost finalizate în anul 2026, numărul total a mai scăzut cu aproape 2.300 de paturi, iar pentru perioada 2023-2025, numărul a rămas neschimbat, fiind de 117.284 de paturi la nivel național.
Schimbare în spitale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: Vom veni cu măsuri pentru convertirea în paturi de paliație a celor care stau degeaba într-un spital și sunt plătite - Profit Health.forum
Sistemul de sănătate publică nu are suficiente paturi de paliație, iar ministerul de resort va pune presiune ca spitalele cu un grad mic de ocupare și cu paturi care stau degeaba să fie transformate în astfel de paturi, a anunțat recent ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în deschiderea Profit Health.forum - Ediția a XVII-a.
”Ce nu avem în România? Nu avem suficiente paturi de paliație. Este adevărat acest lucru.
De asta militez și încurajez multe unități sanitare care au un grad mic de ocupare, care nu au adresabilitate din diverse motive, și le cunoaștem în mare pe toate, recomandarea noastră - și probabil că vom veni cu măsuri care să pună puțină presiune - este convertirea paturilor care stau degeaba într-un spital, și care sunt plătite, de fapt, în paturi de paliație. Pentru că doar așa putem crește gradual capacitatea României pentru acest domeniu, evident, important și necesar”, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în deschiderea Profit Health.forum - Ediția a XVII-a.
Paturile de paliație sunt destinate pacienților cu boli cronice avansate sau terminale.
Pe de altă parte, ministrul a abordat asistența paleativă acordată în terapie intensivă.
”Pentru că e un subiect, chiar dacă el este puțin mai greu de explicat și de dus, nu vreau să-l ocolim. Avem foarte multe secții de anestezie, terapie intensivă, în spitalele de urgență, unde, de fapt, se face paleație.
Acest lucru, sigur că îngreunează capacitatea spitalului, reduce capacitatea spitalelor de urgență de a răspunde rapid în cazul unor urgențe majore, și evident că crește foarte mult costul. Pentru că una este costul într-un spital de urgență, alta este costul într-un spital de paleație, de exemplu. Sunt tarifate diferite.
Și atunci, există un model în Statele Unite cu care cochetăm în momentul de față, se numește ICU Dependency, adică este o formă diferită de organizarea secției de terapie intensivă pentru pacienții care au nevoie de suport intensiv de lungă durată în regim de paleație”, a arătat ministrul Sănătății.
El a adăugat că o variantă transformarea sau înființarea unro astfel de unități, pentru că nu există astfel de zone care să degreze spitalele de urgență de o încărcătură de pacienți cronici care stau mai mult de 30 de zile și care, în mod normal, nu ar trebui să stea într-un spital de urgență, ci într-un spital de cronici.
Ministrul a arătat, totodată, că cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
”Ultima, dar, din punctul meu de vedere, cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
Spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de sănătate este în beneficiul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, este în beneficiul sistemului, este în beneficiul pacienților și este în beneficiul tuturor. Introducerea mai multor asiguratori, fie în regim public, fie în regim privat, fie în parteneriat public-privat, fie complementar asigurării naționale, automat va duce la o schimbare și la o reformă semnificativă a modului în care sunt acordate serviciile de sănătate, în modul în care sunt verificate serviciile de sănătate, în modul în care pacientul interacționează cu sistemul”, a arătat ministrul Sănătății.
