Finlandezii cred în publicațiile lor, dar încrederea este în general erodată la nivel mondial.
Într-un răstimp de promovare a conceptului de „fake news” pentru mesajele lansate pe rețelele sociale sau pe platforme online obscure, în general încrederea publicului chiar în mass-media clasică este la niveluri foarte mici, de neconceput la jumătatea secolului trecut. Grafice furnizate de portalul Statista, în baza ultimului raport privind piața de Digital News al Reuters Institute surprind, însă, realități diferite de la o țară la alta. Studiul pentru anul 2024 a fost făcut pe aproximativ 95.000 de subiecți din 47 de țări.
Finlandezii cred în general în media lor. La întrebarea standard cu răspuns „da” sau „nu”, la afirmația „cred cea mai mare parte a publicațiilor în cea mai mare poarte a timpului”, publicul din Finlanda a răspuns în proporție de 69% afirmativ. Este o realitate specifică țărilor nordice, chiar dacă în rest, procentajele sunt mai mici, de 57% pentru Danemarca, 55% pentru Norvegia și 50% pentru Suedia.
În Europa de Vest încrederea este, de asemenea, mare, în Olanda, de 54%, în timp ce în Belgia este de doar 44%. Chiar sub acest nivel, la 43%, este încrederea germanilor în publicațiile lor. Procentajul este chiar mai mic decât cel din țări africane precum Kenya (64%) și Nigeria (61%).
Încredere bună este în Extremul Orient: 55% pentru Hong Kong, 54% pentru Thailanda și 47% pentru Singapore. Tot în Asia-Pacific, o prudență ceva mai mare o au japonezii care cred numai în proporție de 43% în presa lor, în timp ce în Indonezia nivelul de încredere este de doar 35%. Raportul Reuters Institute menționează în această țară încălcări ale libertății presei, cu noi incriminări în codul penal și cu interdicții de a critica președintele, vicepreședintele și instituțiile de stat. Tot în zona unei încrederi mici mai sunt în regiune Malayezia (37%), Taiwan (33%) și Coreea de Sud (31%).
Cu tonul dat în stilul de presă timp de peste un secol, ziarele britanice se mai bucură doar în proporție de 36% de încrederea publicului din Regatul Unit. În Europa de Vest, doar Austria (35%) și Franța (31%) stau mai rău la acest capitol.
Cu o inflație galopantă care a aruncat țara în haos, doar 30% din argentinieni cred în presa lor, la coada clasamentului într-o Americă Latină cu încrederea erodată și unde nivelul de încredere este de aproximativ o treime și pentru țări precum Peru, Mexic, Columbia și Chile. Într-o zonă extremă și tot după o severă criză economică se află și Grecia, unde numai 23% din cetățeni se mai bazează pe presa lor.
România – prăbușire a încrederii în presă după relatările de pandemie
Pare extrem și specific pentru o țară care a fost de facto în faliment, dar România nu este departe de nivelul grecilor. Doar 27% din români spun că au încredere în cea mai mare parte a publicațiilor în cea mai mare parte a timpului. Este un indicator deteriorat pentru că în anul 2017 acesta era de 39% și s-a menținut la niveluri apropiate până la finalul deceniului trecut. Au fost anii de pandemie cei care au prăbușit încrederea generală a publicului în presa românească, până la niveluri de la care nu a revenit, așa cum se vede pe graficul atașat.
În România - țară creditată cu un grad de penetrare a Internetului de 78% - doar 16% din români spun că plătesc în vreun fel pentru știrile online. Polarizarea media din punct de vedere politic poate fi una din explicații pentru procentajul general mic, având în vedere că diverse publicații de top au niveluri ridicate și de încredere și de neîncredere în același timp.
Marca cea mai de încredere este creditată a fi emisiunea de investigații și reportaje România, te iubesc! de la PRO TV, conform raportului Reuters Institute.
