' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
În doar o lună s-au făcut 40 de tranzacții, 35 dintre acestea doar din conturile unui bărbat. Toate victimele sunt cetățeni străini și au fost racolate în Centrul Vechi.
"Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Secția 27 Poliție, cu sprijinul Serviciului de Investigații Criminale Sector 3 și al Serviciului pentru Acțiuni Speciale, au pus în executare cinci mandate de percheziție domiciliară și opt mandate de aducere, în municipiul București și județul Ilfov, într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată (40 de acte materiale), precum și complicitate la săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos", a transmis Poliția Capitalei.
Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că victimele sunt cetățeni străini, care erau racolați în Centrul Vechi.
Imagini surprinse de camerele de supraveghere din zona centrală arată cum bărbații erau abordați pe stradă.
Faptele instrumentate au avut loc în perioada 14 iulie - 24 august 2026.
"Bănuiții ar fi acționat sub paravanul unei societăți comerciale, cu punct de lucru într-o zonă din Sectorul 3, context în care, prin oferirea și comercializarea unor produse și servicii atractive turiștilor, de natură a-i induce în eroare cu privire la prețul plătit, prin reținerea codurilor PIN ale cardurilor folosite de clienți, precum și prin folosirea sistemului de recunoaștere facială prin intermediul telefoanelor mobile ale persoanelor vătămate, ar fi efectuat, în mod ilicit, plăți în cadrul aceluiași operator economic sau transferuri în conturi bancare proprii", a mai transmis Poliția Capitalei.
Sursele judiciare au precizat că până acum sunt identificate trei victime - doi bărbați și o femeie.
Din conturile unui bărbat au fost făcute 35 de tranzacții în valoare de aproximatix 92.000 lei, către POS-ul societății.
De la femeie s-au făcut trei tranzacții către POS-ul societății în valoare totală de aprox. 8.000 de lei și un transfer bancar într-un cont personal în valoare de 4.200 de euro.
De asemenea, de la cel de-al doilea bărbat s-au sustras din conturi 3.200 de lei, către POS-ul societății și s-a făcut un transfer bancar în valoare de 7.500 de euro către un cont bancar personal.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
