Compania CFR Marfă, cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, a cărui privatizare a eșuat în urmă cu 3 ani inclusiv pe fondul disputelor politice electorale și care continuă să funcționeze cu mari pierderi, vrea să taie puternic din cheltuieli, prin reducerea cu peste 70% a orelor suplimentare plătite angajaților, repunerea în funcțiune a vagoanelor vechi, pentru a nu mai închiria vagoane de la alte societăți, și atacarea în forță, prin executări silite și procese, a companiilor de stat care nu își plătesc datoriile. Sunt urmărite și alte măsuri, precum restricționarea circulației TIR-urilor în anumite zile și impunerea unor taxe suplimentare pentru transportul auto, care să încurajeze folosirea serviciilor CFR Marfă.
Toate aceste măsuri au fost incluse în planul de restructurare a activității CFR Marfă pentru acest an, stabilit de comun acord cu instituțiile financiare internaționale, asumat de conducerea executivă și obținut de Profit.ro.
Intenția Guvernului este ca CFR Marfă să fie substanțial restructurată pentru a putea fi scoasă din nou la privatizare, în a doua jumătate a anului 2017, cel mai probabil prin derularea unei oferte publice primare - IPO.
La jumătatea anului trecut, Ministerul Transporturilor a anunțat că vrea să schimbe strategia de privatizare a companiei, astfel încât să vândă pe bursă 51% din acțiuni.
CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, cu o cotă de piață de peste 50%.
În iunie 2013, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarată câștigătoare în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind 202 milioane euro pentru 51% din acțiuni.
CITEȘTE ȘI Ordin la CFR: Salariații care cer dobânzi la salarii din instanță primite eșalonat subminează compania și economia, să fie prelucrați! Tranzacția nu a mai fost însă finalizată, deoarece bănci creditoare ale CFR Marfă nu au acceptat schimbarea acționariatului, iar Consiliul Concurenței nu s-a putut pronunța, din lipsă de timp, până la termenul limită.
Invocând această lipsă de timp, premierul Victor Ponta a cerut atunci ca strategia de privatizare să fie reavizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de Traian Băsescu, iar președintele, la rândul lui, a cerut ca Ponta să își asume răspunderea pentru privatizare. Rezultatul a fost eșecul privatizării.
După eșecul privatizării, Guvernul a promis Fondului Monetar Internațional că va aplica o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, cu disponibilizarea a 2.500 de angajați, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.
Planul de restructurare a companiei pe acest an, obținut de Profit.ro, relevă că la CFR Marfă va fi tăiat drastic din cheltuieli, fiind gândite și măsuri împotriva traficului rutier de marfă, pentru favorizarea operatorului feroviar.
Una dintre aceste măsuri este reducerea orelor suplimentare cu peste 70% din orele suplimentare efectuate anul trecut, fiind calculat că o astfel de operațiune va genera o economie de 10 milioane de lei în ceea ce privește cheltuiala cu personalul.
Vor fi "activate" vagoanele CFR Marfă din parcul de exploatare, în sensul reparării a 300 de vagoane cu 4,7 milioane de lei într-un interval de 6 ani, măsură care va avea ca efect reducerea cu 6 milioane de lei anual a cheltuielilor actuale cu închirierea vagoanelor de la alte societăți.
Compania își va reduce consumul de motorină cu 5%, de la 1,33 la 1,26 kilograme motorină/100 tbrute km diesel, pentru o economie de 6 milioane de lei, și va ataca în forță companiile de stat care refuză să îi achite datoriile, prin executarea silită a acestora, acționarea în judecată sau impunerea unor convenții clare de eșalonare a creanțelor.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Politicieni cu certificat ORNISS s-au acreditat la sala de lectură a Economiei pentru a citi acte confidențiale ale negocierilor SUA-UE pentru TTIP La acest moment, CFR Marfă trebuie să primească 596 milioane de lei, în principal de la centrale de energie termică (143 de milioane de lei, din care 45 de milioane de lei de la CET-uri aflate în insolvență sau faliment), Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (aflată ca și în faliment, cu restanțe de 14 milioane de lei) și Complexul Energetic Hunedoara (intrat recent în insolvență, cu facturi neachitate față de CFR Marfă de 38 de milioane de lei).
O altă măsură gândită și inclusă în plan este introducerea de retricții de circulație pentru autovehiculele rutiere grele în zilele de sîmbătă, duminică și de sărbători legale, după modelul Austriei și al Ungariei, prin modificarea HG 1.339/2008 care în prezent impune retricții, uneori temporare, pe numai 10 drumuri/tronsoane de drum.
Calculul este că aplicarea unor restricții extinse ar crește cu circa 15% volumul de mărfuri transportate pe calea ferată (cu circa 4,5 milioane de tone), prin transferul acestor măfuri de pe sistemul rutier către cel feroviar.
Documentul face referire și la faptul că, în unele țări care încurajează transporturile ecologice, sunt impuse taxe suplimentare pe kilometrul parcurs pentru traficul auto, în condițiile în care în prezent există un cadru concurențial neloial pe piața transporturilor de marfă, determinat de faptul că Guvernul returnează o parte din acciza de 7 eurocenți doar transportatorilor rutieri.
Stingerea datoriei de 450 de milioane de lei a CFR Marfă către CFR SA, prin compensarea acesteia, pe baza unei viitoare hotărâri de guvern, cu restanțele CET-urilor către CFR Marfă, prioritizarea contractelor în funcție de rentabilitate (CFR Marfă având 175 de contracte comerciale de transport marfă, dintre care doar contractele cu primii 32 de clienți asigură însă 90% din venituri), creșterea cu 5% a tonajului net pe tren, de la 620 tone net/tren anul trecut la 650 tone net/tren în acest an, creșterea cu 10% a parcursului mediu zilnic al locomotivelor electrice, de la 208 km/zi la 229 km/zi, și a parcursului mediu zilnic al locomotivelor diesel, de la 135 km/zi la 148 km/zi, vânzarea la fier vechi a 2.450 de vagoane casate pentru un total de 30 de milioane de lei, reducerea cu 30% a tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) pentru circulația trenurilor de marfă (o economie de 45 de milioane de lei) și acordarea de ajutoare de stat pentru transportul RO-LA (camioane transportate in vagoane speciale) sunt alte măsuri incluse în document.
Același document relevă că, în ianuarie, CFR SA a cerut blocarea conturilor CFR Marfă pentru neplata penalităților de întârziere aferente tarifelor de acces pe infrastructura feroviară, în cuantum de 33,6 milioane de lei, blocarea fiind evitată la limită după încheierea unei convenții de eșalonare între cele două companii.
La finalul anului trecut, CFR Marfă avea datorii totale de circa 500 de milioane de lei.
