Judecătorii de la Curtea de Apel București au admis o contestație la executare depusă de omul de afaceri Dragoș Săvulescu și au anulat condamnarea de cinci ani și jumătate primită în dosarul retrocedărilor de terenuri din Mamaia, deși el nu a stat efectiv nicio zi în închisoare.
Motivul invocat de magistrații români este că Dragoș Săvulescu a executat pedeapsa în Italia, acolo unde a fugit pentru a scăpa de condamnare, scrie Agerpres.
"Admite contestația la executare formulată de contestatorul - condamnat Săvulescu Emil Dragoș. În baza art. 598 alin. 1 lit. c) teza a II-a Cpp, constată că sentința penală nr. 148/10.07.2017 a Curții de Apel București, definitivă prin decizia penală nr. 32/A/07.02.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu mai poate fi pusă în executare față de contestatorul - condamnat, ca urmare a recunoașterii și executării pedepsei în Republica Italiană, potrivit Ordonanței nr. 6340/30.05.2024 pronunțată de Tribunalul de Supraveghere din Milano. Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017 din 07.02.2019, emis de Curtea de Apel București și retrage mandatul european de arestare nr. 2 din 08.02.2019. Cu drept de contestație, în termen de 3 zile de la comunicare", se arată în decizia instanței, care nu este definitivă.
Fost acționar al Clubului Dinamo, Dragoș Săvulescu a fost condamnat în 2019 la cinci ani și șase luni de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, însă el a fugit în Italia înainte de pronunțarea sentinței.
După ce s-a stabilit în Italia, Curtea de Apel din Napoli a respins cererea de extrădare formulată de autoritățile române pe numele lui. De asemenea, el a beneficiat de un decret de grațiere, prin care i-a fost redusă pedeapsa cu 3 ani, iar pentru restul de doi ani și șase luni a fost aplicată o pedeapsă cu suspendare.
Ulterior, Săvulescu a făcut mai multe demersuri în instanțele din România, pentru ca vineri Curtea de Apel București să recunoască faptul că el și-a executat pedepsa în Italia, chiar dacă cea mai "drastică" măsură a fost să stea o parte din zi în casă, ceea ce i-a afectat "serios libertatea de mișcare".
"Prin Ordonanța nr. 3057/28.06.2022, Tribunalul de Supraveghere din (...) a decis care sunt obligațiile pe care a trebuit să le urmeze, acestea afectându-i în mod serios libertatea de mișcare și de manifestare publică: să se dedice permanent activității profesionale comunicate; să nu părăsească locuința înainte de ora 8,00 și să se reîntoarcă acolo până la ora 18,00; să se prezinte în fața autorităților competente de trei ori pe săptămână", se arată motivarea judecătorilor de la CAB.
CITEȘTE ȘI FOTO Amenzi de peste 1,1 milioane de lei date de Garda de Mediu, după un control în București și Ilfov. Cauzele poluării aerului în aceste zone unde au fost depășite valorile limită admise la anumiți indicatoriJudecătorii români susțin că, dacă nu ar recunoaște că Săvulescu și-a executat pedepsa în Italia, acest lucru ar constitui "o ingerință în dreptul la libera circulație de care se bucură cetățenii Uniunii Europene".
"În opinia Curții, este evident că la acest moment executarea pedepsei închisorii de către intimatul - condamnat în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 338/2016 din 30.05.2018 emis de CAB nu mai este posibilă, deoarece executarea a fost preluată de autoritățile judiciare italiene, care au recunoscut sentința pronunțată de autoritățile române. O interpretare contrară ar conduce la o adevărată ingerință în dreptul la libera circulație de care se bucură cetățenii Uniunii Europene (...) Prin urmare, recunoașterea de către autoritățile italiene a sentinței penale emise de autoritățile judiciare române lasă fără efect mandatul național de executare a pedepsei închisorii, ceea ce constituie în fapt o împiedicare la executare, în sensul art.598 alin.1 lit.c teza a II a C.proc.pen. Prin urmare, nu pot fi demarate alte demersuri pentru punerea în executare a acestuia, tocmai din perspectiva faptului că prin mecanismul recunoașterii hotărârii penale române de către autoritățile judiciare italiene, în cadrul procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare, sentința penală s-a executat în Italia, în temeiul principiului recunoașterii și încrederii reciproce", se mai arată în motivare.