' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
În cazul în care moare mai devreme, diferența de bani dintre cât a contribuit și cât a încasat rămâne în sistem și se stinge odată cu el.
VEZI MAI JOS ȘI FOTO Afli online cât ai cotizat pentru pensie, fără drum la ghișeu
Pentru cineva care se pensionează la 65 de ani, randamentul implicit al contribuțiilor la sistemul public pornește de la aproximativ minus 41% și rămâne negativ până la vârsta de 74 de ani.
De acolo urcă lent, iar la 90 de ani ajunge la peste 5%, arată Termene.ro.
Există și o a doua variantă, în care contribuțiile și drepturile de pensie sunt ponderate cu probabilitatea de a mai fi în viață la fiecare vârstă. Aici, randamentul pornește de mai sus, circa minus 16%, trece pe plus mai devreme, în jurul vârstei de 72 de ani, dar urcă mai încet și rămâne sub 4% chiar și la 90 de ani.
Speranța de viață în plus pentru cineva ajuns la 65 de ani era în România, în 2022, de 14,2 ani pentru bărbați și de 18,1 ani pentru femei, urmând să ajungă la 22 de ani și la 25,4 ani până în 2070.
Speranța de viață la naștere a urcat de la 71,76 de ani în 2005 la 77,45 de ani în 2025.
Distanța dintre extreme este însă de aproape 16 ani. Femeile din mediul rural din județul Vâlcea ajung la 85,26 de ani, în timp ce bărbații din mediul rural din Tulcea se opresc la 69,44 de ani.
La nivel național, diferența dintre femei și bărbați este de 7,14 ani, respectiv 81,02 ani față de 73,88 de ani.
Șansa de a atinge vârsta la care contribuțiile se recuperează nu este aceeași pentru toți, deși regulile de contribuție și vârsta de pensionare se aplică egal tuturor.
Randamentul implicit pornește de la circa minus 41% la 65 de ani, devine pozitiv la 74 de ani și depășește 5% la 90 de ani.
Varianta ajustată cu probabilitatea condiționată de supraviețuire pornește de la circa minus 16% și trece de zero la 72 de ani.
Calculul descrie o carieră completă, în condițiile actuale – un caz standard de pensionare la 65 de ani. Contribuția de asigurări sociale a angajatului este de 25% din salariul brut pentru condiții normale de muncă.
Din cei 25%, cota care merge la Pilonul I este de 20,25%, restul de 4,75% ducându-se la Pilonul II.
Potrivit calculelor care pornesc de la pragul de 74 de ani indicat în scenariul din studiu, cine se pensionează la 65 de ani are nevoie de încă 9 ani doar pentru a ajunge pe zero.
Zero înseamnă însă doar recuperarea sumelor plătite, fără niciun câștig. Pilonul I nu produce nimic peste ce ai plătit. Cu cât o parte mai mare din cei 25% ar merge la Pilonul II și nu la Pilonul I, cu atât mai mult ar produce banii noștri.
Logica din spate
Contribuțiile ca atare nu se moștenesc. Nu există un cont personal la Pilonul I din care să se transfere un sold către urmași, cum se întâmplă la Pilonul II.
Există însă pensia de urmaș, un drept propriu al soțului supraviețuitor și al copiilor, acordat în condiții stricte de vârstă, invaliditate sau stagiu de cotizare al decedatului.
Pensia de urmaș se calculează ca procent din pensia care i s-ar fi cuvenit celui decedat, iar cuantumul depinde de câți urmași sunt îndreptățiți. Nu toți moștenitorii au acces la ea, spre deosebire de Pilonul II, unde suma acumulată intră în masa succesorală și merge la moștenitorii legali.
De aici vine și impresia populației că statul confiscă banii, ceea ce nu descrie corect mecanismul. Pilonul I nu funcționează ca un depozit, ci este un sistem de tip pay as you go (PAYG), în care contribuțiile plătite astăzi finanțează pensiile aflate în plată acum, iar drepturile acumulate de contributorul actual vor fi onorate din contribuțiile generațiilor următoare.
Un astfel de sistem poate fi judecat în două feluri, iar ambele judecăți sunt corecte simultan:
Ca produs financiar de acumulare, Pilonul I iese prost la orice comparație. Contribuția este obligatorie, banii nu devin proprietate privată, nu există un cont individual real, iar decesul prematur duce la pierderea integrală a sumelor virate. Din perspectiva randamentului și a dreptului de proprietate, plata către Pilonul I este un cost prelevat de stat fără garanția recuperării echivalente.
Privit prin prisma rolului definit de lege, contribuția la Pilonul I dă naștere unui drept legal la o prestație garantată de stat pe tot parcursul vieții, oricât ar dura ea, acoperind riscuri pe care un cont de economii nu le acoperă, de la invaliditate până la riscul de a trăi mai mult decât ai economisit. Spre deosebire, o taxă alimentează bugetul general fără contraprestație directă. Randamentul negativ este, în această logică, prețul solidarității între generații și al asigurării împotriva acestor riscuri.
Ce arată calculul de față este mărimea acestui preț, adică prima dimensiune, cea a randamentului financiar. Pentru o mare parte dintre contributori, Pilonul I se comportă mai degrabă ca o taxă decât ca un beneficiu. Concluzia descrie efectul economic resimțit de cel care contribuie la pensia publică, raportat la ce produce pensia privată.
Diferența față de Pilonul II
Spre comparație cu Pilonul I, sumele acumulate în contul individual Pilon II se moștenesc, iar în cazul decesului înainte de pensionare ele revin urmașilor. Contrastul acesta este structural și arată că discuția despre pragul de 74 de ani nu poate fi separată de discuția despre pilonul privat.
Există patru scenarii pentru un participant care se pensionează în 2059, cu un salariu mediu brut la pensionare de 24.349 de lei în prețurile anului 2024. Pentru fiecare scenariu, este calculată rata de înlocuire, care arată cât reprezintă pensia, din toate sursele, față de salariul avut în momentul pensionării.
Fără contribuție la Pilonul II, pensia publică ar reprezenta 39,59% din ultimul salariu.
La contribuția actuală de 4,75%, rata totală de înlocuire urcă la 49,45%, din care 32,07% vin de la Pilonul I și 17,38% de la Pilonul II. Pilonul II asigură astfel 35% din pensia totală.
La o contribuție de 5,75% rata ajunge la 51,52%, cu 30,48% din pilonul public și 21,04% din cel privat, adică 41% din pensia totală.
La 6,75% rata de înlocuire atinge 53,60%, cu 28,90% din Pilonul I și 24,70% din Pilonul II, adică 46% din pensia totală.
Rate de înlocuire din ultimul salariu, pe scenarii de contribuție la Pilonul II. Totalul urcă de la 39,59% fără contribuție la 53,60% la o contribuție de 6,75%.
Prin urmare, valoarea contului privat ar crește, în aceleași prețuri, de la 485.755 de lei în primul scenariu (contribuție de 4,75%) la 690.283 de lei în ultimul (contribuție de 6,75%).
Diferența de 204.528 de lei este suma în plus pe care ai avea-o la pensionare dacă alocarea către Pilonul II ar crește.
Pragul de 74 de ani se va înrăutăți
opulația României va scădea de la circa 19 milioane de locuitori astăzi la aproximativ 15,5 milioane în 2070 în scenariul de bază – ori 14,4 milioane dacă nu ar exista niciun schimb migratoriu cu exteriorul, în niciunul dintre sensuri – după un vârf de circa 23,2 milioane la începutul anilor 1990.
Grupa de vârstă 25-64 de ani, adică baza de contribuabili, scade de la un maxim de circa 11,7 milioane spre 7,6 milioane în 2070, în timp ce populația de 65 de ani și peste urcă spre un maxim de aproape 4,8 milioane în jurul anului 2055.
Raportul dintre cei care contribuie și cei care încasează se deteriorează constant, iar consecința se vede deja în proiecțiile oficiale privind rata de înlocuire brută din sistemul public. Rata de înlocuire arată cât reprezintă prima pensie față de salariul din momentul pensionării.
Potrivit Raportului de îmbătrânire 2024, aceasta era de 36% în 2022, atinge un vârf de circa 43% în jurul anului 2026, ca efect al majorărilor din Legea 360/2023, apoi coboară constant până la 24% în 2070.
Ediția anterioară a raportului, din 2021, pornea de la 44% și ajungea la 28% în 2070.
Una dintre cele mai utile funcții este Spațiul Privat Virtual (SPV), de unde utilizatorii își pot consulta stagiile de cotizare și alte date importante fără să mai meargă la casa teritorială de pensii.
În plus, CNPP spune că procesul de creare a unui cont a fost simplificat, iar două dintre cele trei metode de înregistrare pot fi realizate complet online.
Ce poți face în noul portal CNPP
Noul portal reunește informațiile și serviciile CNPP într-un singur loc. Pentru cei care vor să-și verifice situația în sistemul public de pensii, cea mai importantă zonă este Spațiul Privat Virtual (SPV).
După autentificare, utilizatorii pot avea acces, printre altele, la:
- stagiile de cotizare - informații care te ajută să verifici perioadele pentru care ai fost asigurat;
- contribuțiile virate la Pilonul II;
- decizia de pensionare;
- talonul de pensie în format electronic (e-Talon);
- diverse cereri și servicii care pot fi transmise online către CNPP.
Portalul include și un modul de simulare a drepturilor de pensie, cu informații orientative despre drepturile de pensie și data la care acestea pot fi solicitate.
Cum îți faci cont în Spațiul Privat Virtual CNPP
Unul dintre avantajele noului sistem este că nu mai este obligatoriu, în anumite situații, să mergi fizic la casa de pensii pentru crearea contului.
CNPP precizează că există trei modalități de înregistrare, dintre care două sunt complet digitale.
Una dintre variante este autentificarea prin ROeID, sistemul național de identificare electronică.
Varianta prin ROeID
Dacă ai deja un cont ROeID, aceasta este una dintre cele mai simple modalități de identificare online.
În linii mari, procesul presupune:
- intri pe noul portal CNPP;
- accesezi zona dedicată Spațiului Privat Virtual;
- alegi opțiunea de creare/înregistrare a contului;
- selectezi metoda de identificare prin ROeID;
- urmezi pașii de autentificare și confirmare;
- după finalizarea procesului, te poți autentifica în SPV.
Important: dacă ai avut deja cont pe vechiul portal CNPP, nu trebuie să îți creezi neapărat un cont nou. CNPP anunță că conturile existente au fost migrate, iar utilizatorii se pot autentifica în continuare cu aceleași date de acces.
Cum verifici câtă vechime ai
Pentru foarte mulți români, una dintre cele mai utile funcții ale SPV este accesul la stagiile de cotizare.
După ce te autentifici în cont, trebuie să cauți secțiunea dedicată informațiilor privind stagiile de cotizare.
Acolo poți verifica perioadele de contribuție înregistrate în evidențele sistemului public de pensii.
Acest lucru este util, de exemplu, dacă vrei să verifici dacă perioadele în care ai lucrat și pentru care s-au plătit contribuții apar în evidențele CNPP.
Un aspect important este că termenii „vechime în muncă” și „stagiu de cotizare” nu sunt întotdeauna identici.
Pentru pensia publică, stagiul de cotizare este unul dintre elementele esențiale luate în calcul. De aceea, atunci când verifici situația online, este important să te uiți la informațiile oficiale din evidențele CNPP și să nu faci automat echivalența între orice perioadă lucrată și stagiul de cotizare contributiv.
Dacă observi perioade lipsă sau informații care nu corespund situației tale, documentele și explicațiile oficiale ale CNPP sunt cele care trebuie consultate pentru a afla cum poate fi corectată situația.
Poți verifica și contribuțiile la Pilonul II
O altă informație disponibilă prin SPV este reprezentată de contribuțiile virate la Pilonul II.
Astfel, utilizatorii pot verifica informațiile disponibile în evidențele CNPP privind contribuțiile virate către sistemul de pensii administrate privat.
Este o verificare utilă mai ales pentru persoanele care vor să urmărească dacă există contribuții înregistrate de-a lungul perioadei de activitate.
Dacă ești deja pensionar: poți vedea decizia și e-Talonul
Noul portal nu este destinat doar celor care încă lucrează.
Persoanele care beneficiază deja de pensie pot utiliza SPV pentru a consulta documente precum decizia de pensionare și talonul de pensie în format electronic e-Talon.
Asta înseamnă că anumite documente pot fi accesate online, fără să fie nevoie să te deplasezi la sediul casei de pensii doar pentru a le solicita.
Poți simula când te poți pensiona
Portalul CNPP include și un modul de simulare a drepturilor de pensie.
Acesta poate oferi informații orientative privind drepturile de pensie și momentul la care acestea pot fi solicitate.
Este important însă să privim rezultatul unei simulări ca pe o estimare, nu ca pe o decizie oficială privind pensionarea.
Situația fiecărei persoane poate depinde de mai multe elemente, iar drepturile efectiv stabilite sunt cele rezultate în urma procedurii oficiale de pensionare.
Ce alte servicii găsești pe portalul CNPP
Noul portal nu se limitează la pensii.
CNPP spune că utilizatorii pot găsi informații și servicii referitoare la:
- pensii și alte prestații;
- stagii de cotizare;
- pensii internaționale;
- bilete de tratament balnear;
- accidente de muncă;
- boli profesionale;
- formulare;
- casele teritoriale de pensii și datele lor de contact;
- programări online;
- alte servicii electronice.
Portalul are și un motor de căutare care poate fi folosit pentru identificarea informațiilor din diferitele secțiuni ale platformei.
Nu trebuie să mergi la casa de pensii pentru orice cerere
Unul dintre obiectivele noului SPV este tocmai reducerea drumurilor la ghișeu.
CNPP precizează că, prin contul personal, utilizatorii pot transmite online toate categoriile de cereri prevăzute în sistemul administrat de instituție.
Așadar, înainte de a merge la casa teritorială de pensii, merită verificat dacă solicitarea pe care vrei să o faci poate fi transmisă prin SPV.
Ce trebuie să reții
Dacă vrei să verifici situația ta în sistemul public de pensii, primul pas este să îți creezi sau să îți accesezi contul din Spațiul Privat Virtual CNPP.
De acolo poți găsi informații despre stagiul de cotizare, contribuțiile la Pilonul II, decizia de pensionare, e-Talon, simularea drepturilor de pensie.
Iar dacă aveai deja cont pe vechiul portal, CNPP spune că acesta a fost migrat, astfel încât te poți conecta folosind aceleași credențiale.
Noul portal este parte a proiectului de digitalizare „Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Practic, pentru români, schimbarea importantă este că o parte tot mai mare din informațiile și interacțiunile cu sistemul public de pensii pot fi gestionate online, din contul personal.
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat: Câștigul net obținut de fondurile de pensii private obligatorii a depășit 100 de miliarde de lei, după 18 ani de funcționare
Câștigul net obținut de fondurile de pensii private obligatorii a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, ajungând la 108,6 miliarde de lei (20,7 miliarde euro) la sfârșitul lunii iulie 2026, după aproape 18 ani de existență, anunță Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Activele nete administrate de fondurile de pensii private în numele celor 8,5 milioane de participanți au urcat la 246,7 miliarde de lei (47 miliarde euro), fiind efectuate, până în prezent, plăți totale de 7,9 miliarde de lei (1,5 miliarde euro) către peste 350.000 de participanți și beneficiari.
"Peste 350.000 de români și-au primit deja banii pentru prima dată în istoria Pilonului 2, câștigul net obținut de fondurile de pensii private obligatorii a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, ajungând la 108,6 miliarde de lei (20,7 miliarde euro) la sfârșitul lunii iulie 2026, potrivit calculelor APAPR publicate astăzi", se arată într-un comunicat al asociației.
La fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,5 milioane de români (cu active nete administrate de fondurile de pensii private de 246,7 miliarde de lei), adică majoritatea populației active a țării. Dintre aceștia, peste 4,6 milioane contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
"În spatele acestor cifre se află milioane de români care economisesc pentru viitorul lor. Depășirea pragului de 100 de miliarde de lei câștig net obținut pentru participanți este cea mai clară dovadă că Pilonul 2 își îndeplinește misiunea pentru care a fost creat: transformarea contribuțiilor lunare ale românilor în economii solide pentru viitor. Totodată, faptul că peste 350.000 de persoane au beneficiat deja de plăți din fondurile de pensii private demonstrează că acest sistem produce rezultate concrete și măsurabile și după perioada de acumulare. După mai bine de 18 ani de funcționare, Pilonul 2 este nu doar un mecanism de economisire pentru pensie, ci și un pilon de stabilitate economică și financiară pentru România", a declarat Cristian Pascu, președintele APAPR.
Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare, precum și principala sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special cei cu venituri mici.
Aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, ceea ce face din Pilonul 2 unul dintre cei mai importanți investitori instituționali ai economiei românești. Circa două treimi din active sunt plasate în titluri de stat, iar peste un sfert sunt investite în companii listate la Bursa de Valori București. Fondurile de pensii contribuie astfel atât la finanțarea sustenabilă a statului român, cât și la dezvoltarea companiilor locale, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, menținând în același timp un profil de risc prudent, arată oficialii asociației.
Pilonul 2 s-a consolidat ca o componentă esențială a sistemului de pensii din România, în linie cu modelele consacrate din statele dezvoltate ale Uniunii Europene și OCDE, având o contribuție importantă atât la bunăstarea viitorilor pensionari, cât și la dezvoltarea economiei naționale, precizează reprezentanții asociației.
