Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR) a fost invitată de Ministerul Muncii să participe la dezbaterea publică a Strategiei Naționale pentru Dialog Social, dar anunță că refuză să accepte invitația, ca protest față de modul pe care îl consideră complet lipsit de transparență și echitate în care ministerul a înțeles să abordeze problematica dialogului social bi/tripartit în România.
Patronatul arată că, deși la nivel declarativ sunt asumate o serie de principii europene ale dialogului social, precum încrederea reciprocă, buna credință și implicarea permanentă a tuturor partenerilor sociali reprezentativi în procesul de consultare publică, ministerul supune dezbaterii publice un document care a fost deja elaborat și care are drept punct de pornire un studiu bazat pe un chestionar redactat în cadrul proiectului “România suntem noi”, finanțat de către Uniunea Europeană din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, de către asocierea formată din European Funds Invest și Blocul Național Sindical.
Confederația patronală care prezintă acest punct de vedere cuprinde 22 de federații, uniuni și asociații cu circa 18.300 firme cu capital privat, însumând peste 335.000 de salariați.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Profit.ro a anunțat, vineri, prezentând în premieră conținutul unui document, că sistemul care stabilește relația patronat-sindicat va fi modificat, prin eliminarea restricțiilor legale privind declanșarea conflictelor, inclusiv a grevelor, și redactarea unor formulare standard de deschidere sau închidere a negocierilor, cu argumentul că România are la acest moment cele mai tensionate relații de muncă din cele 28 de state UE.
"CNPR nu poate să nu sesizeze o anormalitate flagrantă în ceea ce privește modul în care a atribuit ministerul contractul de elaborare și aplicare a acestui chestionar uneia dintre cele mai reprezentative organizații sindicale la nivel național. Astfel, ministerul a încredințat responsabilitatea realizării fundamentului Strategiei Naționale pentru Dialog Social chiar uneia dintre părțile direct implicate în acest proces, și a legitimat concluziile acestei analize uzând de finanțarea europeană obținută prin intermediul proiectului POSDRU. Mai mult decât atât, nu putem să nu remarcăm faptul că, deși sunt documente oficiale rezultate în urma proiectului POSDRU, și implicit decontate din fonduri europene, nici pe chestionarul aplicat de asocierea formată din European Funds Invest SRL și Blocul Național Sindical și nici pe draftul de strategie supus dezbaterii nu se regăsește mențiunea că «Acest document nu reprezintă poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României», în ciuda faptului că siglele celor două instituții se regăsesc pe materialele menționate, iar o astfel de mențiune este obligatorie în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile", arată patronatul, solicitând ca omisiunea să fie corectată, deoarece induce opiniei publice sentimentul că demersurile sunt girate de către Uniunea Europeană.
Confederația remarcă totodată un mod tendențios de elaborare a structurii chestionarului privind dialogul social și a conținutului unor serii de întrebări, favorizând manipularea rezultatelor anchetei în scopul de a prezenta o situație curentă în ceea ce privește dialogul social, neconformă însă cu realitatea, care să justifice intervenții legislative în scopul de a impune interesele sindicatelor în direcția modificării Codului Muncii, a Legii Dialogului Social sau a prevederilor legale ce vizează încheierea contractelor colective de muncă.
"CNPR nu poate fi de acord cu un document rezultat în urma unei analize subiective, concepută și orchestrată de un partener de dialog social care urmărește impunerea unilaterală a unor interese disproporționate ale sindicatelor în raport cu patronatele, în complicitate cu o instituție a statului care ar trebui să aibă rolul de a fi parte activă și echidistantă a dialogului bi/tripartit. Mai mult decât atât, dacă analizăm modul total lipsit de transparență în care au fost dezbătute recentele propuneri de modificare a Codului Muncii, inclusiv o serie de clauze abuzive inserate la presiunea organizațiilor sindicale, dar și concluziile studiului ce stă la baza Strategiei Naționale pentru Dialog Social, din care reiese faptul că «lipsa contractelor colectivele de muncă la nivel național și sectorial și reducerea drastică a numărului CCM-urilor la nivel de unitate au condus la o acoperire foarte slabă a salariaților prin CCM, fenomen care afectează mecanismul de distribuire a valorii adăugate create și diminuează gradul de incluzivitate a pieței muncii», constatăm că invitația adresată organizațiilor patronale de a participa la consultări și dezbateri constituie exclusiv o formalitate, concluziile fiind demult stabilite de către ceilalți doi parteneri ai dialogului social tripartit", mai arată confederația patronală.
Aceasta precizează că nu resimte în societatea românească actuală această lipsă a contractelor colective de muncă la nivel național și sectorial, neexistând dovezi obiective care să susțină punctul de vedere al ministerului: numărul conflictelor de muncă de tip grevă, deși teoretic ar trebui să crească în absența acestor contracte, este mai mic decât în mulți alți ani, nivelul de disconfort al populației față de nivelul salariilor este mai scăzut decât în alți ani, lucru subliniat și de organismele guvernamentale care au relevat creștere economică în 2014 și 2015, munca la negru se află la un nivel minim, iar volumul amenzilor aplicate de către inspectoratele teritoriale de muncă înregistrează o pantă descendentă, în pofida intensificării numărului de controale efectuate.
Niciunul dintre aceste aspecte, arată CNPR, nu evidențiază vreo legătură directă cu încheierea contractelor colective de muncă, ceea ce determină organizația să creadă că studiul pe care se bazează Strategia Națională pentru Dialog Social a fost în mod voit viciat de către inițiatori, pentru a scoate în evidență niște necesități fictive în sfera dialogului social, care să legitimeze crearea unui dezechilibru din punct de vedere al puterii de negociere în favoarea organizațiilor sindicale în raport cu cele patronale.
Patronatul evidențiază și precaritatea argumentelor științifice în baza cărora au fost fundamentate concluziile studiului prezentat de minister, arătând, printre altele, că studiul pornește de la doi indicatori (cooperarea partenerilor în relațiile de muncă și rata de acoperire a contractelor colective de muncă), între care elaboratorii studiului încearcă să inducă ideea unei relații de cauzalitate, în sensul că tensiunile în relațiile de muncă ar fi generate de o rată insuficientă de acoperire a contractelor colective de muncă. În fapt, arată CNPR, chiar din cifrele puse la dispoziție de autorii studiului, se poate constata în mod facil că absolut toate țările cu o rată de acoperire a contractelor colective de muncă mai mică decât a României, precum Bulgaria, Ungaria, Letonia, se caracterizează printr-o cooperare mai bună a partenerilor în relațiile de muncă, ceea ce contrazice categoric ipoteza studiului.
Este arătat totodată că, în aceeași secțiune, sunt incluse o serie de aprecieri subiective, care, în lipsa unei fundamentări obiective, nu pot fi decât rezultatul unor păreri personale ale autorilor. Astfel, referitor la faptul că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cooperarea partenerilor în relațiile de muncă, se apreciază că ”această tensiune este văzută ca un factor cu efecte nocive asupra competitivității României”, ipoteză contrazisă flagrant de realitate, în condițiile în care, în perioada 2010-2014, România a urcat de pe locul 54 pe 47 în clasamentul mondial al competitivității și de pe locul 47 pe 33 în clasamentul mondial al performanței economice.
"Referitor la tensiunile în relațiile de muncă, se afirmă în mod tendențios că «starea de nemulțumire este vizibilă în rândul lucrătorilor și al reprezentanților acestora»; nu este clară forma în care această prezumtivă stare de nemulțumire ar fi vizibilă, în condițiile în care aceleași statistici relevă un trend constant de reducere a conflictelor de tip grevă la nivelul României. Considerăm că afirmația «există un trecut care a presupus conflict, suspiciune și lipsă de încredere» este de asemenea nefundamentată și neîmpărtășită de CNPR, deoarece organizațiile patronale au avut întotdeauna disponibilitate de comunicare cu toți partenerii sociali, pe orice temă subsumată interesului comun și anume acela de creștere a competitivității economice a României", arată confederația.
Referitor la disfuncționalitățile constatate în cadrul studiului publicat de minister, CNPR contestă cu fermitate afirmația că "acoperirea foarte slabă a salariaților prin contracte colective de muncă" ar reprezenta o deficiență, arătând că studiul nu prezintă absolut niciun argument obiectiv în susținerea acestei concluzii, ci doar niște niște puncte de vedere independente ale autorilor, contrazise chiar prin cifrele prezentate în prima parte a studiului. De asemenea, afirmația că acest fenomen "afectează mecanismul de distribuire a valorii adăugate create" este un non-sens economic, în condițiile în care mecanismele de distribuire a valorii adăugate fac obiectul altor politici publice decât cele privind dialogul social.
"Tensionarea relațiilor de muncă, apariția unor forme de protest spontan" este o deficiență insuficient argumentată de autorii studiului, CNPR admițând că astfel de situații există sau pot apărea în viitor, însă au un caracter sporadic, nereprezentând nicidecum o deficiență de fond a sistemului de dialog social. În legătură cu acest aspect, CNPR apreciază că a echivala o potențială cooperare mai redusă între parteneri cu o "tensionare" a relațiilor de muncă reprezintă o exagerare a autorilor studiului și reiterează că nicio statistică oficială nu indică "apariția unor forme de protest spontan", trendul la nivelul României fiind acela de reducere a situațiilor de acest gen.
Patronatul remarcă și faptul că sintagma ”criteriile de reprezentativitate foarte ridicate la nivel de sector și unitate, dar și mecanismul de coordonare a contractelor colective de muncă au redus dramatic numărul salariaților și al angajatorilor acoperiți de un contract colectiv de muncă” reprezintă o opinie susținută public cu consecvență de organizațiile sindicale, ceea ce face din nou să fie pusă la îndoială obiectivitatea studiului și imparțialitatea ministerului.
Utilizarea adjectivului ”dramatic” în contextul dat, coroborat cu alte exprimări similare, precum efecte ”nocive” asupra competitivității României și reducerea ”drastică” a numărului de contracte colective de muncă la nivel de unitate, nu face, potrivit patronatului, decât să sublinieze că maniera generală de redactare a studiului este una neprofesionistă, bazată pe exagerări voite ale autorilor. În aceeași categorie este încadrată și afirmația că ”dialogul social la nivel de sector este nefuncțional, iar lipsa reprezentativității partenerilor exclude orice tentativă de negociere a unui contract / acord colectiv la nivel de sector”.
"Reiterăm că poziția publică a CNPR este aceea că modificarea criteriilor de reprezentativitate în sensul dorit de organizațiile sindicale va conduce la o birocratizare excesivă a activității de resurse umane și chiar la o scădere potențială de productivitate pe fondul concentrării inutile a managementului pe alte activități decât cele productive și comerciale. Totodată, respingem includerea sub formă de propuneri legislative a oricăror măsuri orientate exclusiv în direcția reducerii drepturilor angajatorilor în cadrul relațiilor de muncă, mai ales atunci când astfel de măsuri sunt nefundamentate sub aspectul impactului economic sau al competitivității", transmite CNPR.
Confederația mai arată că în studiu este afirmat că o altă deficiență ar fi aceea că ”în lipsa contractelor colective de muncă la nivel național și sectorial, coroborat cu reducerea drastică a numărului de contracte colective de muncă la nivel de unitate, reglementarea relațiilor de parteneriat social rămâne exclusiv în competența statului”, ceea ce reprezintă un alt non-sens exprimat de autorii studiului, nefiind demonstrată nicio legătură între numărul de contracte colective de muncă la nivel de unitate, pe de o parte, și competențele care revin statului în cadrul dialogului social tripartit, pe de altă parte. CNPR respinge cu fermitate orice măsură menită să afecteze echilibrul dintre părți sau subminarea competențelor oricărui partener de dialog social, inclusiv a celor ce revin statului.
Confederația semnalează și faptul că una dintre măsurile propuse în strategie, respectiv ”modificarea de urgență a aspectelor legislative care au generat reducerea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă: criteriile de reprezentativitate, mecanismul de extindere a contractelor colective sectoriale, mecanismul de deschidere / închidere a negocierii colective, monitorizarea contractelor colective, instituțiile de reprezentare a salariaților, condițiilor și mecanismelor pentru declanșarea conflictelor de muncă, modul de constituire/afiliere a partenerilor sociali” reprezintă, în fapt, principalul scop al strategiei, prin care se încearcă, în baza argumentelor precare prezentate anterior, impunerea unilaterală a unor interese ale organizațiilor sindicale, în detrimentul organizațiilor patronale din România.
"Având la bază această expunere publică de motive, CNPR decide să protesteze împotriva modului discreționar în care ministerul înțelege să fie echidistant în problematica dialogului social tripartit și să nu ia parte la nicio dezbatere cu privire la acest subiect, până în momentul în care instituțiile statului vor putea asigura un echilibru între partenerii sociali implicați în aplicarea Legii Dialogului Social. Mai mult decât atât, CNPR solicită poziția publică a ministerului cu privire la modul de atribuire a studiului ce fundamentează Strategia Națională pentru Dialog Social către un partener cu interese directe în această speță și la criteriile care au fost utilizate, inclusiv valoarea acestuia", mai transmite patronatul.
