Sinteza Raportului de analiză, evaluare a impactului și recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondială prezentată de Ministerul Muncii arată că proiectul de act normativ propus de autoritățile de la București care vizează rezolvarea problemelor generate de pensiile de serviciu respectă angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul legislativ va duce la scăderea numărului de persoane eligibile a beneficia de așa numitele pensii speciale, dar reduce și posibilitatea de a abuza de acest sistem, arată raportul-sinteză făcut public duminică de Ministerul Muncii, preluat de News.ro.
„Principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare)și eliminarea posibilităților de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referință a câștigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu civile, și elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare și, cel mai important, - elimină cele mai evidente oportunități de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistrați și capacitatea de a obține pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării , sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public). Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu și ar crește ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuțiile plătite, ceea ce întărește alinierea prestațiilor la principiul contributiv”, se arată în raportul de analiză elaborat de Banca Mondială.
Experții instituției consultate pe tema pensiilor de serviciu acordate în România arată că prevederile proiectelor de lege „aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referință a câștigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu public precum și desființează majorarea ratei de înlocuire pentru vechimea suplimentară și, cel mai important, - elimină oportunitățile de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistrați și capacitatea de a obține pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării, sau capacitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu doar 4 ani vechime specială în alte pensii de serviciu public)”.
„Toate aceste măsuri ar reduce numărul lucrătorilor din profesii acoperite eligibili pentru pensie de serviciu și ar crește ponderea beneficiilor urmare a contribuțiilor plătite, ceea ce întărește alinierea prestațiilor la principiul contributiv. Având în vedere cele de mai sus, proiectul de lege întocmit de Guvern duce reforma pensiilor speciale în direcția strategică corectă”, se arată în datele publicate de Ministerul Muncii.
Astfel, experții concluzionează că prevederile proiectelor de lege răspund la angajamentelor asumate prin jalonul 215 din PNRR, prin faptul că legea va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității, dar și prin aceea că nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
Propunerile legislative privind calculul pensiilor de serviciu pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie, protecția deciziilor Curții Constituționale care se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, faptul că nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare, alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii, uniformizarea perioadei de referință sunt alte criterii prevăzute în proiectul de act normativ care i-au făcut pe experții Băncii Mondiale să considere că documentul respectă angajamentele asumate de România în fața forurilor europene.
