Bugetele României din ultimele decenii au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.
Comparațiile internaționale sunt făcute, de regulă, prin raportarea cheltuielilor la produsul intern brut. Doar că e mai dificil să compari care sunt prioritățile unui guvern dacă încasările bugetare nu sunt la un nivel asemănător ca pondere în PIB. Spre exemplu, statul român încasa, în 2017, din taxe, impozite, contribuții și alte biruri, precum și din dividende, 33,7% din PIB, față de o medie la nivelul Uniunii Europene de 45,8%, diferență suficient de mare astfel încât toate ariile în care cheltuiește să fie sub mediile europene.
O comparație mai utilă este cea în care cheltuielile sunt prezentate ca pondere în total buget. Cu alte cuvinte, ce face statul cu fiecare euro dintr-o sută pe care îi cheltuie. Datele de mai jos sunt publicate de Eurostat pentru anul 2017 (sunt prezentate cu o întârzie de este doi ani în fiecare an) și vizează principalele domenii finanțate de la bugetul general consolidat.
Domeniul protecției sociale mănâncă cei mai mulți bani din bugetele tuturor țărilor europene. Motivul este unul simplu: aici sunt calculate și pensiile, iar sistemul european este unul majoritar de tipul pay as you go, adică generațiile în activitate plătesc pensiile, prin contribuții obligatorii, pentru cele pensionate.
România e pe ultimele locuri după cheltuielile cu asistența socială, dacă ne raportăm la ponderea acestora în produsul intern brut (18,8% media UE, vs. 11,7% în România), dar urcă peste țări precum Ungaria, Cehia, Lituania, Croația, Grecia sau Letonia dacă raportăm aceste cheltuieli la ponderea în buget, de 34,7%, față de media europeană de 41,1%.
Dacă luăm în calcul doar sarcina plății pensiilor, România se plasează pe locul 3, cu o pondere de 26,2% din total cheltuieli, după Grecia și Italia, față de media europeană de 22,1%. Spre comparație, Ungaria plătește sub 15% din buget pe pensii, iar Polonia 22%.
La capitolul afaceri economice – care înglobează, în principal, cheltuielile cu transporturile, energia și subvențiile de la bugetul de stat pentru agricultură (fără a fi incluse cele de la bugetul UE) – România e pe locul 5 în UE, în urma Ungariei, Letoniei, Cehiei și Luxemburgului, cu o pondere de 13,1% din totalul cheltuielilor, față de o medie de 8,9% la nivel european. Cei mai mulți bani merg către transporturi, cu o pondere de 7,4% din întregul buget, tot pe locul 5, față de o medie UE de 4,2%. În anii din urmă s-au alocat chiar mai mulți bani către transporturi, în jurul a 10% din totalul cheltuielilor. Doi lei din 100 cheltuiți de stat merg către agricultură și silvicultură, mare parte subvenții, capitol la care România se plasează pe primul loc la nivel european, față de o medie de 0,5%.
Capitolul servicii publice generale reclamă 12,6% din bugetul României, ușor sub media UE de 12,8%. Dar doar cheltuielile cu funcționarea guvernului și a autorităților locale, a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Fiscului și a diplomației reclamă 7 lei din 100 cheltuiți de stat. Este vorba, aici, despre cheltuielile cu operarea birocrației statului – salarii și cheltuieli administrative. România e pe locul 6 la acest capitol, considerabil peste media UE de 4%.
Cu 6% din total cheltuieli pentru ordine și siguranță publică, România se plasează pe locul 3 în UE, sub Bulgaria și Letonia, și peste media de 3,7%. La acest capitol cei mai mulți bani (3,7% din total cheltuieli) merg către poliție (locul 9, vs o medie în UE de 2%), și către instanțele de judecată (1,4% din total, locul 2 în UE după Bulgaria și de două ori peste media de 0,7%). Cheltuielile cu pompierii reprezintă 0,7% din buget, peste media UE de 0,4%, iar cele cu penitenciarele sunt de 0,4% din total, la fel ca în restul UE.
Cu 5,3% din total, cheltuielile cu armata sunt în primele trei cele mai ridicate din UE, după Cipru, dar la egalitate cu Grecia, și peste media de 2,9% la nivel european. Țări cu armate și ambiții militare mai mari alocă mai puțin din buget - Marea Britanie (4,7%), Franța (3,2%).
La capitolul educație, România are cea mai redusă alocare ca pondere în PIB (2,8% vs. media de 4,6%) și e pe locul 3 de la coadă, în fața Greciei și Italiei, ca pondere în buget, cu 8,4%, față de o medie a UE de 10,2%. Pe primele locuri se află Ciprul și cele trei țări baltice, cu circa 15% din buget cheltuit pe educație. România are cele mai mici bugete din UE pentru școala primară (0,6% vs. 1,5%), dar apropiate de medie în cazul educației terțiare (0,6% vs. 0,7%).
Tot spre coada clasamentului se plasează România și ca pondere a cheltuielilor cu sănătatea (locul 20), cu 12,9% din total, față de o medie a UE de 15,3%. Irlanda, Cehia, Marea Britanie, Olanda și Slovacia conduc la acest capitol, cu 18-20% din totalul bugetului.
Deși la cheltuielile cu spitalele, medicamentele și produsele medicale România se află peste media UE, media generală a cheltuielilor cu sănătatea este trasă în jos de cheltuielile cu consultațiile și analizele realizate în afara spitalelor, în clinci specializate (inclusiv stomatologice) sau dispensare, cu o pondere de 0,4%, față de 4,9% la nivel european.
În ultimul deceniu, însă, alocările către sectorul de sănătate au crescut de la circa 10%. De asemenea, salariile medicilor au crescut substanțial 2018 și 2019, astfel că importanța sănătății în alocarea bugetară este posibil să se fi apropiat de media UE.
Mulți bani pentru salarii
România avea printre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor cu salariile în total buget la nivelul lui 2017, de peste 29% , față de o medie UE de 21,6%, iar evoluțiile din ultimii doi ani au crescut acest indicator (execuția bugetară pe 2018 arată o creștere a cheltuielilor cu personalul cu 1 pp ca pondere în PIB față de 2017).
Cheltuielile cu salariile angajaților din sectorul de siguranță și ordine publică reprezintă 17,3% din totalul cheltuielilor statului cu salariile, locul 2 în UE după Bulgaria și peste media de 11,8%. Peste 85% din bugetul de 3,2 miliarde de euro a mers către salarii în 2017. Cheltuielile cu salariile din sectorul de apărare reprezintă 13,9% din totalul cheltuielilor cu salariile, primul loc în UE, față de o medie de 6,2%. Peste trei sferturi din bugetul Apărării a mers către salarii, față de 46% la nivelul Uniunii.
Pentru salariile personalului medical, statul plătește 17,8% din fondul total de salarii, undeva aproape de media UE de 18,9%. Pe de altă parte, pentru sectorul de educație, plățile de 20% din fondul total de salarii sunt cele mai mici din Europa și mult sub media de UE de 29,1%.
