Curtea de Apel București a decis, în recurs, anularea hotărârilor Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de aprobare a înființării unui număr de 20 de companii municipale bucureștene, dintr-un total de 22 care fac parte din holdingul municipal pus pe picioare la inițiativa primarului general Gabriela Firea, admițând solicitarea în acest sens a USR și a două consiliere generale ale partidului, Roxana Wring și Ana Maria Ciceală.
Decizia instanței este definitivă.
"Admite recursurile formulate. Casează în parte sentința atacată și, în rejudecare: Admite acțiunea și, în consecință, anulează actele administrative contestate în cauză. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Definitivă", se arată în minuta hotărârii Curții de Apel București.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Cele 20 de societăți ale căror hotărâri CGMB de aprobare a înființării au fost anulate de către Curte sunt companiile municipale Dezvoltare Durabilă, Energetica, Consolidări, Străzi, Poduri și Pasaje, Parking, Managementul Traficului, Medicala, Turistica, Parcuri și Grădini, Agrement, Tehnologia Informației, Sport pentru Toți, Managementul Transportului, Publicitate și Afișaj, Pază și Securitate, Iluminat Public, Imobiliara, Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde, Protecție Civilă și Voluntariat, precum și Eco Igienizare.
"Am salvat deocamdată peste 600 de milioane de euro date de către Gabriela Firea acestor companii în majorări de capital social și bugete. Bunurile bucureștenilor nu vor mai putea fi transferate către companiile înființate de Gabriela Firea, angajații primăriei și instituțiilor vor avea statut de funcționar public, iar legea achizițiilor va trebui să fie respectată", a declarat consilierul USR Ana Maria Ciceală.
”USR se bucură degeaba, pentru că vor bloca Capitala. Vom aștepta motivarea instanței și vom acționa legal. Am înființat aceste companii, așa cum se face la nivel european. Cele 22 de companii sunt 100% proprietate publică. Activitatea companiilor este monitorizată, supravegheată de către Curtea de Conturi, ANAF și Ministerul de Finanțe. Nu se poate vorbi despre lipsă de transparență. Nu s-a încălcat legea sub nicio formă, nu avem cum să încălcăm legea. Este o eroare de interpretare care se va corecta în perioada următoare”, a fost reacția primarului Gabriela Firea, la Realitatea TV.
Acțiunea a fost inițiată de USR în mai anul trecut, la Tribunalul București, fiind solicitată instanței anularea hotărârilor CGMB de înființare a 20 de companii din holdingul municipal creat la inițiativa Gabrielei Firea. Singura care nu a fost contestată a fost cea de înființare a Trustului de Clădiri Metropolitane SA, care fusese adoptată cu votul a două treimi dintre consilieri. De asemenea, la acea dată nu fusese adoptată încă hotărârea de înființare a Companiei Municipale Cimitire București SA.
"(...) aportul în bani cu care Municipiul București contribuie la capitalul social al societăților provine din patrimoniul Municipiului București, deci hotărârile de înființare a societăților sunt hotărâri care vizează patrimoniul municipalității. (...) fiecare dintre hotărârile ce fac obiectul prezentei cereri au fost adoptate cu majoritate simplă (...). Hotărârile în cauză vizeaza patrimoniul municipalității, motiv pentru care era obligatorie adoptarea acestora cu majoritate calificată - două treimi din totalul consilierilor în funcție", au susținut în instanță avocații USR, la procesul inițial, de la Tribunalul București. Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție, spre deosebire de cele privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, stabilirea de taxe și impozite locale, participarea la programe de dezvoltare, organizarea urbanistică sau asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice sau persoane juridice, care se iau cu votul majorității simple a consilierilor.
Tribunalul București a respins însă argumentul USR și cererea de anulare a respectivelor hotărâri CGMB de înființare a celor 20 de companii municipale.
"Hotărârile CGMB ce fac obiectul cererii în anulare nu vizează patrimoniul, singura ipoteză în care ar fi fost reținută obligativitatea cvorumului de 2/3 din numărul total al consilierilor în funcție. (...) Prin adoptarea respectivelor hotărâri, Municipiul București nu a transmis altui subiect de drept niciun bun aflat în patrimoniul său, ci, prin aceste hotărâri, controlează și gestionează serviul public - la nivel de fiecare societate la care acesta este acționar majoritar. (...) Pentru înființarea societăților, Municipiul București nu a adus ca aport niciun bun mobil sau imobil din patrimoniul său, aportul în numerar (la capitalul acestora – n.r.) reprezintă o cheltuială efectuată de Municipiul București care a fost aprobată anterior, prin act distinct, respectiv, la data aprobării bugetului Municipiului București, devenind astfel cheltuială bugetară. Ca atare, Tribunalul constată că hotărârile CGMB supuse analizei au fost adoptate cu respectarea dispozițiile legale incidente. În consecință, Tribunalul reține că cererea reclamantelor este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile pentru desființarea hotărârilor adoptate de CGMB, a căror anulare se cere", a apreciat instanța de fond, care a respins solicitarea USR în octombrie 2017.
Reclamantele au făcut însă recurs, iar acum Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză, dispunând definitiv anularea hotărârilor CGMB de înființare a celor 20 de companii municipale.
După cum Profit.ro a scris în prima parte a lunii trecute, 13 companii controlate de Primăria Capitalei, dintr-un total de 22 de societăți membre ale holdingului municipal înființat la inițiativa primarului general Gabriela Firea, își publicaseră la acea dată rezultatele financiare pe primul semestru al anului, dezvăluind o pierdere cumulată în sumă totală de peste 20 miloane lei. Aceste companii au înregistrat, în primele 6 luni ale anului, venituri de 9,02 milioane lei și cheltuieli de 29,18 milioane lei, din care circa 73% (21,39 milioane lei) au reprezentat cheltuieli totale de personal, respectiv cu tot cu taxele și contribuțiile aferente datorate bugetelor centrale ale statului. La jumătatea anului, cele 13 companii municipale aveau în total peste 1.000 de salariați.
Bugetele inițiale ale companiilor din holdingul municipal al Capitalei estimau că acestea urmau să termine anul 2018 cu un număr total de 8.437 de salariați, echivalentul a 0,75% din totalul populației active a Bucureștiului, venituri însumate de peste un miliard de lei, cheltuieli de circa 988 milioane lei și profit net cumulat de aproape 58 milioane lei.
Efectele deciziei recente a Curții de Apel București nu sunt încă limpezi, iar instanța nu va emite motivarea hotărârii mai devreme de cel puțin o lună.
"Acum, în mod firesc, urmează dizolvarea acestor companii, iar cineva trebuie să răspundă pentru acest haos creat. Gabriela Firea este direct responsabilă pentru această situație, deoarece înființarea acestor companii a fost proiectul ei asumat și susținut public", a declarat fostul șef al USR, Nicușor Dan.
Cele mai mari probleme pare însă să le ridice anularea hotărârii de aprobare a înființării Companiei Municipale Energetica București SA, cea care ar urma să preia cele două entități esențiale pentru încălzirea centralizată a bucureștenilor, respectiv producătorul de energie termică ELCEN și regia de transport și distribuție a agentului termic RADET. În condițiile în care însăși legalitatea existenței juridice a Companiei Municipale Energetica este pusă sub semnul întrebării, acest lucru aruncă în incertitudine reușita planurilor de reorganizare a celor două societăți menționate, planuri care necesită implicarea companiei municipale și a Municipiului București ca acționar majoritar pentru asigurarea banilor necesari achitării datoriilor către creditori și efectuării investițiilor vitale care să permită funcționarea și în următorii ani a sistemului centralizat de încălzire din Capitală.
Potrivit planului de reorganizare a ELCEN, prezentat în exclusivitate de Profit.ro în iunie, Compania Municipală Energetica SA a Primăriei Capitalei ar urma să preia ELCEN prin transfer de afacere și nu prin cumpărarea titlurilor de la acționari - Ministerul Energiei (97,5% din capital) și Romgaz (2,5%) - cum era preconizat inițial, iar prețul transferului ar urma să fie egal cu suma estimată oficial că s-ar obține din vânzarea forțată a activelor ELCEN, în ipoteza falimentului societății, de 891,3 milioane lei.
Printre cele mai importante elemente ale planului de reorganizare sunt reevaluarea în scădere masivă a valorii creanței istorice a ELCEN asupra RADET, de la 3,7 miliarde lei la doar 1,095 miliarde lei, bani pe care Primăria Capitalei se va obliga să-i plătească producătorului de energie termică. Prin acest "haircut", ELCEN va obține și dreptul de a-i fi rambursată de la bugetul de stat TVA în valoare de circa 543 milioane lei, drept de încasare care va fi compensat cu creanțe bugetare asupra companiei insolvente. În plus, Primăria se va angaja să-i despăgubească și pe ceilalți creditori ai RADET.
De altfel, potrivit unui document recent al administratorului judiciar al RADET, Rominsolv, Primăria Capitalei nu a găsit până în prezent o soluție legală prin care să își asume responsabilitatea pentru plata datoriilor istorice și curente ale RADET, în sumă totală de peste 1,6 miliarde lei, și nici în privința riscului ca această plată, precum și cea aferentă preluării prin transfer de afacere a activelor și operațiunilor Electrocentrale București (ELCEN) de către Compania Municipală Energetica a Primăriei, să fie considerate ajutoare de stat ilegale, astfel încât, deocamdată, procesul de fuziune dintre cele două entități responsabile cu încălzirea bucureștenilor în cadrul Companiei Municipale nu poate oricum avansa.
