Premierul Florin Cîțu a fost ales, sâmbătă, noul președinte al Partidului Național LIberal, învingându-l pe Ludovic Orban, actualul șef al Camerei Deputaților și cel care i-a readus pe liberali la guvernare, în 2018, în calitate de lider al partidului. VEZI MAI JOS POVESTEA LUI FLORIN CÎȚU, DE UNDE A PORNIT
Din voturile exprimate, Florin Cîțu a obținut 2.878 de voturi, reprezentând 60,2% din numărul voturlor valabile, iar Ludovic Orban a obținut 1.898 de voturi.
”De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului nostru, PSD”, a declarat Cîțu imediat după anunțarea rezultatului votului.
surs foto Inquam Photos/ Octav Ganea
”Vreau să fiți mândri că sunteți liberali. Vreau să mai spun ceva – Eu nu voi purta niciodată o geacă pe care scrie ”Votați PSD!”. Cum aș putea când PSD rămâne cel mai mare dușman al PNL? Cât sunt eu președinte al PNL nu vom face alianță cu PSD. Ne delimităm de acest partid toxic, îl ținem în opoziție acum, dar și după 2024. Pe mine nu o să mă vedeți niciodată în ipostaza de a forța o moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern. Suntem liberali. Nu facem ca Dragnea. Aceste lucruri le vedeți la PSD, nu la liberali”, a mai afirmat Cîțu.
Chestionat cu privire la refacerea coaliției de guvernare cu USR PLUS, Florin Cîțu a explicat: ”Eu vă spun că voi face tot ce este posibil să menținem această coaliție mai departe și vă spun că are cele mai mari șanse să avem în viitor coaliția de guvernare PNL – USR PLUS – UDMR și, bineînțeles, voturile minorităților în Parlamentul României. Bineînțeles (cu Florin Cîțu premier – n.r.)”.
surs foto Inquam Photos/ Octav Ganea
Purtătorul de cuvânt al USR PLUSm Ionuț Moșteanu, însă, a afirmat că a văzut în discursurile liberalilor, la Congresul PNL, rostogolirea unei știri false, și anume că USR PLUS se va întoarce la guvernare cu Florin Cîțu în funcția de premier.
”Pentru PNL, varianta Cîțu premier înseamnă guvern minoritar dependent de PSD”, a adăugat el. Formațiunea a precizat ulterior că vrea reforme ”pe bune, nu participarea la guvernare de dragul puterii, acceptând orice fel de condiții”.
Discuții contradictorii au izbucnit între mai mulți delegați la congresul PNL, pe tema modului în care buletinele de vot trebuiau să fie intrduse în urne - împăturite sau nu.
surs foto Inquam Photos/ Octav Ganea
În vreme ce unii dintre delegați au ceut ca buletinele de vot să fie îndoite de la jumătate, în așa fel încât secretul votului să fie respectat, alții au contestă acest lucru.
Alina Gorghiu a ieșit din cabina de vot cu buletinele la vedere.
”Să nu ne amăgim, sub scuza confruntării democratice firești nu se pot ascunde anumite derapaje și atacuri la persoană, ca cele la care am asistat în ultimele luni. Astfel de atitudini nu trebuie să mai vedem niciodată nu doar în interiorul PNL, ci la niciun partid din România. Din păcate, s-au spus lucruri grave, s-au folosit cuvinte dure, care sapă credibilitatea unui partid puternic încercat”, a spus Iohannis, în începutul discursului său.
surs foto Inquam Photos/ Octav Ganea
El a continuat amintind că liberalii au promis oamenilor 4 ani de stabilitate politică.
”Actuala guvernare trebuie fără doar și poate să continue, pentru că nu există niciun motiv real ca premierul să fie demis sau să își dea demisia. Cu atât mai mult, când prim-ministrul și miniștrii liberali sunt atacați din toate părțile, întregul Partid Național Liberal ar trebui să dea dovadă de solidaritate și să îi susțină cu toate forțele”, a declarat șeful statului.
Cine este Florin Cîțu
În urmă cu 6 ani, la lansarea Profit.ro, Florin Cîțu mărturisea, într-un editorial, de unde a pornit la rândul său: În toamna anului 1990 mă urcam în tren cu o geantă plină de haine cu destinația Ungaria. Nu știam exact unde mergem, trei prieteni, dar știam că este undeva aprope de graniță. Încercam să vindem haine din România, iar cu banii câștigați să ne cumpărăm casete cu muzică.
Editorialul poate fi citit AICI
Florin Cîțu a candidat la președinția PNL din poziția de favorit, după ce peste 30 de lideri de organizații au anunțat că îl sprijină pentru a-i lua locul lui Ludovic Orban. De asemenea, deși nu a spus-o explicit, președintele Klaus Iohannis a dat și el toate semnalele că îl susține pe Florin Cîțu, de la participarea împreună la diverse evenimente, până la afirmația făcută într-un cadrul informal jurnaliștilor care l-au însoțit la Adunarea Generală a ONU de la New York, cărora le-a spus că îl încurajează pe premier să continue și să nu se teamă, potrivit News.ro.
Pentru a putea intra în cursa pentru șefia PNL, Cîțu a avut nevoie de o derogare de vechime, deoarece nu avea perioada minimă de cinci ani de când este membru de partid, așa cum prevede statutul formațiunii. El a intrat în politică în 2016, an în care s-a înscris în PNL pentru a candida la alegerile parlamentare din partea liberalilor, la invitația Alinei Gorghiu, președinta de la acea vreme a partidului.
Devenit senator, Cîțu s-a remarcat rapid printr-un virulent discurs anti-PSD, fiind unul dintre principalii comunicatori ai partidului. După ce Ludovic Orban a preluat șefia PNL, în 2017, a început cu adevărat și ascensiunea politică a lui Florin Cîțu. El a fost ales vicepreședinte al partidului, apoi a primit șefia unei comisii parlamentare importante, cea de politică economică iar ulterior a fost numit liderul de grup al senatorilor PNL.
În 2019, când PNL a preluat guvernarea după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, premierul Orban l-a numit pe Florin Cîțu ministru de Finanțe, poziție în care a rămas până după alegerile parlamentare din 2020.
La începutul anului trecut, după demiterea Guvernului Orban, prin moțiune de cenzură, Florin Cîțu a fost desemnat pentru prima oară prim-ministru de către președintele Klaus Iohannis, dar și-a depus mandatul cu doar câteva minute înainte ca Parlamentul să îl învestească în funcție. Desemnarea sa pentru șefia guvernului a făcut parte din strategia PNL și a lui Klaus Iohannis de declanșare a alegerilor anticipate, dar planul a fost dat peste cap de izbucnirea pandemiei de coronavirus. După retragerea lui Cîțu, șeful statului l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, noul guvern liberal fiind învestit în Parlament preponderent cu voturile PSD, deoarece liberalii se aflau în izolare după ce au participat la o ședință la care fusese prezent și senatorul Vergil Chițac, ulterior diagnosticat cu Covid-19.
După alegerile parlamentare din 2020, în timpul negocierilor pentru formarea noii coaliții de guvernare, cei de la USR PLUS s-au opus vehement ca Ludovic Orban să fie numit din nou prim-ministru. Așa s-a ajuns la varianta Florin Cîțu, decizie pe care liderii USR PLUS au ajuns să o regrete ulterior. După ce le-a demis doi miniștri fără avertisment, pe Vlad Voiculescu (Sănătate) și pe Stelian Ion (Justiție), cei de la USR PLUS au părăsit cu toții guvernul și au pus drept condiție pentru refacerea coaliției plecarea lui Florin Cîțu de la Palatul Victoria.
Vara anului 2021 a adus și o serie de dezvăluiri despre trecutul premierului Florin Cîțu. La începtului lunii august, a apărut informația că în 2000, pe vremea când era doctorand în SUA, actualul premier a fost prins beat la volan, fiind condamnat la două zile de închisoare și la plata unei amenzi de 1.300 de dolari.
Câteva zile mai târziu, a mai apărut o informație din perioada petrecută de Florin Cîțu în SUA și anume că nu și-ar fi plătit o datorie de aproape 7.000 de dolari, bani cheltuiți de pe un card de credit.
Premierul și-a petrecut zece ani în SUA, țară în care și-a făcut studiile universitare. În 1996, a obținut o diplomă de licență în economie și matematică la Grinnell College, din statul Iowa. A urmat apoi un program de master la Iowa Sate University, studiind politică monetară aplicată, macroeconomie și econometrie, iar ulterior a făcut și doctoratul, în același domeniu, fără a-și da însă lucrarea de disertație, ci doar pentru a obține diploma de master.
După terminarea studiilor în SUA, Florin Cîțu a început să lucreze ca economist la Banca Națională a Noii Zeelande unde, în perioada ianuarie 2002 - octombrie 2003, s-a ocupat conform CV-ului, de analiza si dezvoltarea de modele aplicate în strânsă legătură cu responsabilitățile/deciziile de politică monetară. În această calitate, Florin Cîțu a participat, pentru șase luni, la Comitetul de Politică Monetară și în grupul de decizie a ratei de politică monetară fiind secretar și consilier în legătură cu mecanismul de transmitere a politicii monetare.
În noiembrie 2003 Florin Cîțu a revenit în Europa, unde s-a angajat ca economist la Banca Europeană de Investiții (BEI), în Luxemburg. El s-a ocupat de pregătirea discursurilor președintelui și vicepreședinților instituției, conform datelor trecute în CV, dar și de realizarea de „rapoarte și analize empirice publicate săptămânal pentru board-ul BEI despre: rolul EURO ca valută de rezervă internațională, politica monetară și prețul activelor, datoria sectorului privat, interpretarea rapoartelor FMI FSAP”. Activitatea lui Cîțu la BEI s-a încheiat în decembrie 2004.
Întreg anul 2005, Cîțu a lucrat în domeniul consultanței pentru companii private din sistemul financiar-bancar, iar în ianuarie 2006 a devenit economist șef al ING Bank România. În ianuarie 2007 a avansat, în cadrul băncii, în funcția de director al departamentului Piețe Financiare, fiind responsabil cu rezultatele financiare pentru departamentele de arbitraj pe rata dobanzii si rata de schimb, responsabil cu administrarea lichidității băncii, responsabil cu rezultatele departamentelor de vânzare a produselor financiare către clienții companii mari, mici si mijlocii, precum și responsabil peste departamentul de cercetare.
În martie 2011, Florin Cîțu a fost concediat de ING, iar la acel moment declara, pentru Hotnews.ro, că decisese să acționeze banca în judecată din acest motiv. Parcursul profesional al lui Florin Cîțu a continuat, începând cu aprilie 2011, în domeniul consultanței și analizei economice pentru companii cu capital privat și instituții publice pe probleme de administrarea riscului de curs valutar și de dobândă, politică macroeconomică, produse financiar bancare, precizează CV-ul ministrului.
Din decembrie 2016, Florin Cîțu este senator, a fost vicepreședinte al Comisiei de buget-finanțe și apoi președinte al Comisiei de politică economică din Senatul României, precum și liderul grupului senatorilor liberali.
Moțiunea cu care Florin Cîțu a candidat la șefia PNL se numește ”România liberală” și are 28 de pagini. Principalele puncte ale documentului propuse de premier pentru dezvoltarea României sunt revizuirea Constituției, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, intrarea țării noastre în Spațiul Schengen și apropierea de moneda euro, creșterea investițiilor și încurajarea antreprenoriatului, cât și digitalizarea ANAF, recuperarea prejudiciilor din infracțiuni și sporirea încrederii în instituțiile statului.
