Copreședintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului, a anunțat, marți, că depune o propunere legislativă de înființare a unei Autorități Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, supusă controlului Parlamentului, care să aibă competență în domeniul interceptării comunicațiilor.
Potrivit proiectului, Autoritatea Națională pentru Interceptarea Comunicațiilor reprezintă o ”autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, supusă controlului Parlamentului, cu competență pe teritoriul României, unică și exclusivă în domeniul interceptării comunicațiilor.
”Autoritatea are drept obiectiv supravegherea, interceptarea, înregistrarea, ascultarea, verificarea primară, stocarea și transmiterea datelor și informațiilor ce au interes pentru securitatea națională, prevenirea și combaterea terorismului și a criminalității organizate și corupției, cât și prevenirea, descoperirea și contracararea interceptărilor ilegale a comunicațiilor, în colaborare cu celelalte autorități informative și de protecție”, se menționează în proiect.
De asemenea, punerea în aplicare a autorizării de interceptare și înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează de către Autoritatea Națională pentru Interceptare a Comunicațiilor, cu respectarea prevederilor art. 911- art. 916 din Codul de Procedură Penală.
Autoritatea are atribuții în în domeniul securității naționale a României, pentru punerea în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicațiilor, potrivit legii: asigură organizarea, dotarea și funcționarea structurilor specializate în domeniul punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicațiilor și asigură necesitățile tehnice pentru toți titularii autorizărilor emise, stabilește relații de cooperare cu operatorii și furnizorii de comunicații în vederea punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării, asigură realizarea operațiunilor de interceptare și obținere a datelor și informațiilor din sistemele de comunicații pentru titularii actelor de autorizare acordate în condițiile prevăzute de lege, aplică procedurile de secretizare, minimalizare, anonimizare, ștergere și radiere necesare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor terților care intră în legături de comunicații cu persoanele care fac obiectul autorizărilor de interceptare, efectuează activități de producție, import și export de aparatură și tehnică specifică obiectului de activitate al Autorității, precum și de asigurare a asistenței tehnice corespunzătoare.
CITEȘTE ȘI DNA se plânge că decizii CC i-au scăpat din închisoare pe unii evazioniști și au blocat interceptări telefonice În proiect se mai arată că Autoritatea are rolul de a stabili echilibrul între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a corupției și nevoia de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și a vieții private a cetățenilor.
În exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea răspunde solicitărilor de interceptare ale autorităților informative și de protecție care fac parte din Comunitatea Națională de Informații și ale organelor de cercetare abilitate în domeniul crimei organizate și corupției, și nu poate fi supusă nici unui mandat imperativ sau reprezentativ și nu poate fi obligată să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor altei autorități.
”Autoritatea este supusă reglementărilor prevăzute de lege cu privire la protecția informațiilor clasificate și la cele privind activitatea de informații, contrainformații și de protecție și este condusă de un președinte, a cărui funcție este asimilată, din punctul de vedere al funcției de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale și rangului de demnitate, celei de ministru.
Proiectul prevede că entitățile publice ori private sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziția Autorității, în condițiile legii, informațiile, documentele sau actele pe care le dețin în legătură cu cererile care au fost adresate acesteia, în vederea exercitării depline a atribuțiilor sale.
Activitatea autorității este supusă controlului Parlamentului prin intermediul unei Comisii de supraveghere a Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor, formată din 9 membri: 3 judecători desemnați de Înalta Curte de Casație și Justiție, 3 reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România,1 reprezentant desemnat de Avocatul Poporului și 2 membri ai Parlamentului, unul desemnat de Camera Deputaților și unul de Senat.
Propunerile de candidați pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Autorității se fac de către Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.
Numirea președintelui și a vicepreședintelui Autorității se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obține această majoritate, se va organiza un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidații situați pe primele două locuri la turul de scrutin anterior
Autoritatea este sprijinită în activitățile sale de un Consiliu consultativ, care este condus de președintele Autorității și este compus din 5 membri, după cum urmează: vicepreședintele Autorității, un reprezentant desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, un reprezentant al Ministerului Justiției, un reprezentant desemnat de Președintele României, un reprezentant desemnat de prim-ministru.
CITEȘTE ȘI Interceptări inutile pentru idei gata scrise Articolul 13 din proiect prevede că mandatul de interceptare a comunicațiilor se obține de către autoritățile legal abilitate pe durata și în baza procedurilor stabilite de lege și se pune în aplicare de îndată ce autorizarea activităților de interceptare este adusă la cunoștința Autorității.
”Pe baza cererilor de autorizare a interceptării, formulate de autoritățile informative și de protecție sau pe baza cererilor formulate de autoritățile naționale ale altor state. în cadrul protocoalelor de interoperabilitate cu comunitățile de informații ale statelor membre NATO și Uniunii Europene, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul de coordonare formulează recomandări către președinte. în temeiul cărora acesta dispune, prin decizie scrisă, autorizarea și realizarea interceptărilor solicitate”, se mai arată în document.
În situațiile în care președintele, la recomandarea Consiliului consultativ, consideră că solicitările de interceptare nu întrunesc elementele de legalitate sau toate datele necesare, le poate returna pentru completare instituției care a solicitat interceptarea: în cazul în care, în termen de 48 de ore, autoritățile care solicită interceptarea comunicațiilor nu comunică datele solicitate, președintele poate decide suspendarea interceptării.
În expunerea de motive se menționează că proiectul a venit în urma solicitărilor exprese conținute în MEMORANDUMUL PRIVIND JUSTIȚIA, adoptat la începutul lunii septembrie de majoritatea covârșitoare a instanțelor și asociațiilor profesionale ale magistraților.
Tăriceanu dă exemplul unei decizii a Curții Constituționale a României, care, prin Decizia nr. 51 din data de 16 februarie 2016 a hotărât că „nici o reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția Art. 142 alin. 1 din Codul de Procedură Penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului în afara organelor de urmărire penală de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică”.
”Propunerea legislativă urmărește să creeze un echilibru între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a corupției și necesitatea de a asigura respectarea libertăților fundamentale și a libertății private a cetățenilor României. În acest scop, ea propune crearea unei Autorități unice de reglementare autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, supusă controlului Parlamentului, cu competență națională, unică și exclusivă, în domeniul interceptării comunicațiilor”, se menționează în proiect.
Inițiatorii mai spun că în exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea răspunde solicitărilor de interceptare ale organelor de cercetare abilitate în domeniul crimei organizate și corupției și ale autorităților informative și de protecție ce fac parte din comunitatea națională de informații.
”Înființarea acestei Autorități are ca efect creșterea credibilității serviciilor de informații, care nu vor mai putea fi suspectate că realizează interceptări ilegale”, se mai arată în expunerea de motive.
CITEȘTE ȘI Legile Big Brother adoptate de Franța după atacul de la Charlie Hebdo, incapabile să prevină masacrul de vineri Călin Popescu Tăriceanu a lansat tema înființării unei astfel de instituții după ce Curtea Constituțională a invalidat la începutul anului 2016 o serie de prevederi privind interceptările efectuate cu sprijinul SRI. În primăvară, Tăriceanu spunea că ALDE lucrează la o astfel de inițiativă legislativă, prin care interceptările să fie efectuate sub control civil.
”Acest proiect de lege se bazează pe pachetul de legi privind securitatea națională depus și intrat în dezbaterea Parlamentului începând din 2007. Este una din componentele acestui pachet legislativ pe care împreună cu colegii mei l-am adus la zi și am făcut câteva modificări neesențiale. Principiul este același: o comunitate independentă de informații care servește toate celelalte autorități care au dreptul să obțină accesul la convorbirile telefonice și această autoritate independentă trebuie să ne dea tuturor sentimentul și garanțiile necesare că drepturile și libertățile cetățenilor nu sunt încălcate”, a spus Tăriceanu.
Potrivit președintelui Senatului, ”Curtea Constituțională a statuat că modalitatea în care s-au desfășurat ani de zile interceptările telefonice a încălcat aceste principii fundamentale democratice”.
Ideea controlului civil a fost susținută de consilierul prezidențial Ion Oprișor, care a afirmat, într-un interviu acordat News.ro, că acesta ar trebui făcut însă de către Parlament, printr-o comisie specială.
Curtea Constituțională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției este neconstituțională.
Prin Ordonanță de Urgență, Guvernul a decis ca interceptările în cauze penale să se facă exclusiv de către angajați ai poliției judiciare, folosindu-se infrastructura SRI
