România păstrează astfel un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, a anunțat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
„Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, cea mai valoroasă parte a acestei finanțări”, spuner ministrul.
El a subliniat că, prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiții și prin reformularea unor jaloane și reforme, au fost eliminate riscuri majore de penalizare, fiind evitate unele corecții financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduți. Totodată, a adăugat Pîslaru, au fost păstrate obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate.
„Am obținut soluții concrete pentru proiecte importante din infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Am convenit mecanisme care permit recunoașterea progresului deja realizat în teren, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și am adaptat anumite jaloane astfel încât ele să poată fi implementate integral până la termenul-limită. (…) Detaliile vor fi comunicate public la începutul săptămânii viitoare. România nu renunță la reforme și nu renunță la investiții”, arată Pîslaru.
Potrivit acestuia, urmează etapa cea mai importantă, respectiv implementarea până la 31 august.
„Mai avem puțin timp la dispoziție, iar fiecare zi contează. Prioritatea mea a fost și va rămâne aceeași: să aducem în țară cât mai multe fonduri europene și să ducem la bun sfârșit proiectele care modernizează România”, a conchis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
România ar putea primi banii din cererea de plată numărul patru din PNRR, în valoare de de 2,62 miliarde de euro, până la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie.
Comisia a transmis în luna mai Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată, CEF având la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.
Cererea de plată patru din PNRR a primit avizul favorabil al Comitetului Economic și Financiar al UE. Plata efectivă urmează să fie autorizată după etapa finală de comitologie din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, arată Ministerul Finanțelor într-un comunict.
Fondurile din cererea de plată patru sunt nerambursabile.
Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere de plată fără suspendări, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător.
Ultima etapă procedurală înainte de autorizarea plății este procedura de comitologie în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, programată în cursul acestei luni.
„Aprobarea acestei etape pentru cererea de plată nr.4, în valoare de 2,62 miliarde euro, fără nicio suspendare, este un semnal foarte important pentru România. Arată că, atunci când există coordonare și ritm, putem livra jaloane, reforme și investiții într-un calendar foarte strâns. Miza următoare este de asemenea majoră: trebuie să maximizăm sumele rămase disponibile prin PNRR până la termenul final din 2026. Fiecare euro atras contează pentru investiții, pentru reforme și pentru credibilitatea României. PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue. De aceea, nu este suficient să bifăm etape procedurale. Trebuie să transformăm aceste fonduri în proiecte finalizate, reforme aplicate și investiții care se văd în economie”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
A patra cerere de plată a fost depusă de România la 19 decembrie 2025, iar parcurgerea rapidă a etapelor de evaluare la nivel european este importantă în contextul în care Mecanismul de Redresare și Reziliență intră în ultima sa fază de implementare.
Conform calendarului european, jaloanele și țintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.
Potrivit evaluării europene, România a înregistrat progrese în domenii-cheie precum: revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală.
În opinia Comitetului Economic și Financiar se precizează, de asemenea, că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior.
România ajunge la o absorbție de aproximativ 61% din PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are, în forma actuală, o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro reprezintă granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.
După autorizarea plății aferente cererii nr.4, sumele primite de România prin PNRR vor ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro, inclusiv prefinanțarea, ceea ce înseamnă o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală.
Ministerul Finanțelor evidențiază că accelerarea implementării PNRR rămâne esențială pentru susținerea investițiilor publice, reducerea presiunii asupra bugetului național și menținerea credibilității României în relația cu partenerii europeni și piețele financiare.
