Neplata amenzilor contravenționale este pedepsită în prezent cu ore de muncă în folosul comunității, iar neprezentarea pentru efectuarea acestor ore de muncă este sancționată la rândul său tot cu amendă, ceea ce creează un cerc vicios ce menține gradul de încasare a amenzilor rutiere impuse personelor fizice la doar 25%, mult sub media UE, de peste 90%, în condițiile în care amenzile se prescriu după 5 ani.
Ideea care apare acum este că o posibilă soluție ar fi sancționarea neprezentării la programul de muncă în folosul comunității cu închisoarea, pedeapsă inclusă deja într-un proiect de modificare a Codului Penal.
Astfel, neprezentarea la primării pentru luare în evidență și executarea sancțiunii de prestare de muncă în folosul comunității, sustragerea de la executarea sancțiunii sau neîndeplinirea îndatoririlor de la locul de muncă ar putea atrage o pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Anul trecut, Jandarmeria și Poliția au aplicat cumulat amenzi rutiere și în domeniul ordinii publice în valoare de peste 1 miliard de lei.
Gradul de încasare a amenzilor rutiere este de sub 40% în cazul persoanelor juridice și de 25% în ceea ce privește persoanele fizice. Media UE este de peste 90%, în Olanda ajungând chiar la 98%.
"Amenda se transformă în prestarea unei activități în folosul comunității, care se transformă în amendă, și tot așa, până intervine prescripția. Așadar, în actualul context legislativ, executarea efectivă a unei activități în folosul comunității nu se realizează decât atunci când contravenientul este de bună credință. Reaua-credință nu este sancționată în mod real în nici un fel", se arată în documentul de fundamentare a proiectului legislativ.
