Moldovenii - împărțiți între un viraj proeuropean și o apropiere de Moscova - au ales duminică un Parlament fără o majoritate clară - dominat de proruși (PSRM - 31,15%), urmați de proeuropeni (ACUM DA și PAS - 26,84%) și PDM (23,62%), iar formațiunea lui Ilan Shor a intrat în Legislativ (PP Șor - 8,32%), potrivit rezultatelor finale în scrutinul proporțional anunțate luni seara de Comisia Electorală Centrală.
La o zi după un vot pătat - porivit observatorilor - de ”puternice indicii cu privire la cumpărarea de voturi”, aceste rezultate definitive, inclusiv în scrutinul uninominal, reflectă disensiunile care afectează de ani de zile această foarte săracă fostă republică sovietică, situată între Ucraina și România, scrie AFP, preluat de news.ro.
La cinci ani după semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană (UE), Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) al președintelui Igor Dodon - foarte favorabil liderului rus Vladimir Putin - se clasează pe primul loc cu 31,15% din voturle exprimate și 35 din cei 101 deputați.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dominând fostul Parlament, Partidul Democrat din Moldova (PDM) al foarte bogatului Vladimir Plahotniuc se clasează abia al treilea, cu 23,6%, dar ținând cont de rezultatul scrutinului uninominal, care se ponderează cu votul proporțional, el obține al doilea grup, de 30 de deputați.
Pe locul doi, cu 26,8% din voturile exprimate, alianța proeuropeană ACUM urmează să fie reprezentată de 26 de aleși.
Partidul omului de afaceri Ilan Shor - condamnat în cadrul unei uriașe fraude de un miliard de dolari - a intrat în Parlament cu 8,3% din voturi.
Niciun partid nu obține, astfel, majoritatea absolută, pentru a stabili orientarea pe care să o ia o țară care se confruntă de ani de zile cu crize poltice repetate.
Mulți dintre cei 3,5 milioane de locuitori ai țării vor să se păstreze relații strânse cu Moscova și l-au ales la președinție, în 2016, pe Igor Dodon. Alții, inclusiv membrii Guvernului actual, vor să urmeze exemplul României, cu care Republica Moldova împărtășește o lungă istorie și o limbă comună, și să-și întoarcă privirea către UE.
”NU SUNT EXCLUSE” NOI ALEGERI
În cazul în care partidele nu reușesc să formeze o coaliție, președintele Igor Dodon a evocat posibilitatea unor noi alegeri ”la începutul verii sau la sfârșitul lui iunie”.
”Dacă (o majoritate) se compune dintr-un singur partid cu transfugi de la alte partide, atunci mai bine se organizează imediat alegeri anticipate”, a avertizat el.
Partidul său a anunțat deja că vrea să conteste rezultatele, denunțând ”fraude grosolane”.
Salutând ”o concurență reală”, observatori din cadrul Orgaizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au denunțat ”indicii puternice ale unei cumpărări de voturi și unor abuzuri ale resurselor statului”, citând ca exemplu autobuze întregi de alegători aduși din regiunea separatistă Transnistria.
Ei subliniază în raportul lor asupra ”controlului presei de către actori politici” și ”confuzia” creată de schimbarea sistemului electoral, care îmbină pentru prima oară alegerile proporționale și scrutine locale.
Andreï Năstase și Maïa Sandu, principalii reprezentanți ai Alianței ACUM, au îndemnat comunitatea internațională ”să nu recunoască prea repede rezultatele” scrutinului, pe care le-au catalogat drept ”falsificate” și o ”pagină sumbră în istoria electorală moldoveană”.
Înainte de scrutin, alianța lor, din care fac parte două partide favorabile aderării la UE și NATO, a exclus să constituie o coaliție cu PDM, denunțând o acaparare de către această formațiune a posturilor de conducere în politică, justiție și forțele de ordine.
În poziția de arbitru prin grupul său parlamentar, oligarhul Vlad Plahotniuc s-a declarat, cu toate acestea, ”pregătit să înceapă imediat negocieri”.
Considerată drept una dintre cele mai sărace țări din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova se confruntă totdată cu un conflict înghețat în Transnistria, un teritoriu prorus asupra căruia nu deține controlul.
Alimentând o atmosferă tensionată în ultoimele zile de campanie, poliția rusă l-a implicat vineri pe Vlad Plahotniuc într-un circuit de spălare de bani care trece prin Rusia, care ar fi funcțiinat în 2013 și 2014.
Partidul său a denunțat o ”ingerință grosieră” a Moscovei în scrutin.
Igor Dodon - împiedicat în planurile sale de apropiere de Rusia de către parlament și Guvern - și-a îmblânzit discursul și nu mai militează pentru respingerea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova și UE în 2014.
Obiectivul său este, de-acum, ca țara sa să poată ”să facă comerț cu Rusia și UE”.
