Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii.
A fost consilier local, consilier județean, prefect, primar, președinte al Consiliului Județean, președinte al Senatului și președinte interimar al României.
În administrația locală a redus drastic numărul bugetarilor și s-a axat pe atragerea fondurilor europene. Timp de aproape doi ani a fost și secretar general al Guvernului Tăriceanu, poziție din care a dat ordin să fie scoase toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcționarii urmăreau posturile de știri în loc să muncească. În luna ianuarie, a demarat o reformă și în Parlament, fiind huiduit de unii angajați abonați la sinecuri.
N-a schimbat niciodată partidul, fiind liberal din 1993. A fost secretar general al PNL în timpul fuziunii cu PDL, însă a demisionat din funcție după rezultatele slabe obținute de liberali la alegerile din 2016. A fost liderul de filială cu cele mai bune rezultate la alegerile locale din iunie 2024.
A devenit președinte al PNL după ce Nicolae Ciucă a ratat finala prezidențială la alegerile din luna noiembrie. Ilie Bolojan primește ștafeta prezidențială de la Klaus Iohannis, între cei doi fiind o relație înghețată în ultimii ani. Fostul președinte PNL, Ludovic Orban, a dezvăluit că Iohannis l-a tăiat pe Bolojan de pe lista liderilor liberali care mergeau la Cotroceni pentru consultări informale cu șeful statului, scrie News.ro.
La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara, ulterior fiind profesor într-o comună din județul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziție. În 1996, bifează prima funcție în administrația publică: este ales consilier local în Aleșd, un orășel în apropiere de Oradea. La nivel național, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte și Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNȚCD, PD și UDMR. Unul dintre miniștrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret și Sport, candidatul susținut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier județean în Bihor. La nivel național, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susținut de Alianța PNL-PD, reușește să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) și devine președintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numește prefecții noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan. După câteva luni în funcție, numele Bolojan capătă rezonanță națională: a impus ca pașapoartele și documentele auto să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluție”, titra presa locală la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la București de premierul Tăriceanu și numit în funcția de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să știu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri și ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de știri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăștia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puțin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveți ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniți cu două microbuze și luați-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, și este ales primar din primul tur. “Știți cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi și apăream pe coperțile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Și s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâșiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în fața Primăriei. Nu poți, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se așteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan. Deși după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reușit să câștige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanța administrativă, a contat și sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu și Victor Ponta în calitate de co-președinți.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administrației publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele și impozitele cetățenilor, pentru funcționarea proprie”, a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaților din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbția fondurilor europene pentru a schimba fața orașului. ”Practic, din trei lei care au fost investiți în Oradea în acești ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reușit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost rețeta succesului dezvăluită de Bolojan. Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut și cetățenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar și amenzi usturătoare. „Am reușit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susținere a proprietarilor pentru a-și reabilita fațadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăți pentru cinci ani, dacă ți-ai reabilitat fațada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-și îngrijesc fațadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câștigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obținut sub 10%. După 12 ani la primărie și 550 de milioane de euro atrași din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câștigat șefia Consiliului Județean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL și la Consiliul Județean, și la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câștigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan. Înscăunat în fruntea județului, Bolojan a aplicat rețeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajați. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câștigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câștigat procesul” cu Ilie Bolojan. În iunie 2024, Bolojan a câștigat al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obținut cele mai multe voturi la nivel național. Însă Bolojan a mai rămas în funcție doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica națională și a devenit senator.
Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reușit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliția de guvernare formată alături de PSD și UDMR. La împărțirea funcțiilor, Ilie Bolojan a devenit președintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaților de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteață, abonată la sinecuri. În decursul timpului, Târteață a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat și membru în Consiliul de Administrație al Romatsa, funcții obținute cu sprijinul PSD.
Până să ajungă președintele PNL, în ierarhia de putere a partidului, Ilie Bolojan a ocupat mai întâi funcția de secretar general, după ce liberalii au fuzionat cu PDL, în vara anului 2014. Practic, Bolojan a coordonat procesul de contopire a tuturor organizațiilor celor două partide la nivel național. La acea vreme, președinția noului PNL era împărțită de Alina Gorghiu și Vasile Blaga, aflați într-o relație strânsă cu Klaus Iohannis. La alegerile parlamentare din 2016, PNL a obținut un scor de numai 20%, în timp ce PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, a depășit 45%. Ca urmare a înfrângerii categorice, echipa de conducere a PNL a demisionat. Ilie Bolojan s-a întors la Oradea.
În ciuda succesului de pe plan local, fiind unul dintre puținii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgrația președintelui Klaus Iohannis. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că președintele Klaus Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali cu care discuta, informal, la Palatul Cotroceni. „Eu am încercat să îl invit la întrunirile la care… Iohannis mai făcea niște întruniri ca să arate că el e șeful, nu numai cu mine, că eram președintele partidului, mai chemam vreo 10-12 oameni. Și când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord ca Bolojan să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicație”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat, la același post de televiziune, de ce a avut o relație rece cu președintele Iohannis. ”Nu am avut o relație rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care ești pe o funcție de președinte de Consiliu Județean, fișa postului tău este total diferită de cea a președintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL. Astăzi, Ilie Bolojan preia ștafeta prezidențială de la Klaus Iohannis, chiar la Palatul Cotroceni, acolo unde fusese tăiat de pe lista invitaților de fostul președinte.
