Numărul membrilor Consiliului Concurenței va fi majorat de la 7, cât este în prezent, la 9, iar numirea acestora va fi prin decret de către președintele țării, pe baza votului emis de Parlament, la propunerea comisiilor juridice ale celor două Camere.
Noile prevederi sunt cuprinse în amendamentele admise de Comisiile de industrii și Juridică a Camerei Deputaților în raportul efectuat pe marginea unei propuneri legislative de modificare a Legii concurenței.
În prezent, numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței este operată de către președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă este menită a redefini rolul Consiliul Concurenței: “Misiunea instituției este aceea de a veghea la buna funcționare a mecanismelor de piață și menținerea unui mediu concurențial normal în beneficiul consumatorilor, ceea ce este esențial pentru punerea în practică a oricărui program de guvernare, în speță Programul de guvernare al PSD“.
Din cei 9 membri, unul va fi președinte, doi vicepreședinți, iar 6 consilieri de concurență. Mandatul lor va fi de cinci ani, însă va fi eliminată prevederea potrivit căreia acesta “poate fi reînnoit o singură dată indiferent de durata mandatului exercitat anterior”.
În plus, a fost eliminată posibilitatea numirii unor cetățeni străini ca membri ai Consiliului Concurenței, introducându-se obligativitatea ca membrii CC să fie cetățeni români. “Având în vedere importanța acestei instituții pentru economia de piață, este normal ca cei cu putere de decizie să fie cetățeni români, care să cunoască temeinic realitățile României”, susțin inițiatorii.
Studiile superioare efectute în străinătate nu vor fi suficiente, fiind obligatoriu ca diploma unui membru CC să fie recunoscută de statul român;
Dacă în cazul simplilor membri li se cere o experiență de 10 ani în domeniul economic sau juridic, Președintele CC va trebui să fi îndeplinit “funcții de conducere cu largi responsabilități pentru o perioadă de cel puțin 15 ani, în care a făcut dovada înaltei sale competențe profesionale și manageriale”.
Un articol controversat, care deschide calea înlocuirii actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, prevede ca președintele poate fi revocat “în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare cerute de prezenta lege pentru numirea în funcție”. Cum experiența de 15 ani este obligatorie în momentul numirii în funcție, poate fi apreciat că articolul respectiv este introdus pentru actualul președinte, nu pentru cei din viitor. Numai că aplicarea ar fi retroactivă, cel puțin la prima vedere.
În plus, potrivit unui amendament, “persoanele care au exercitat o funcție de demnitate publică în cadrul Consiliului Concurenței nu pot exercita o activitate profesională în sector privat, remunerată sau nu, în termen de trei ani de la data încetării mandatului, dacă respectiva activitate este în legătură cu cazurile investigate și finalizate în ultimii trei ani de activitate”.
Potrivit inițiatorilor, “s-a ajuns la situația în care propunerile de numire în funcție a demnitarilor care alcătuiesc organul decizional să se facă de un organism fară personalitate juridică, Colegiul Consultativ, care funcționează pe lângă Consiliul Concurenței și este format din persoane alese de membri în funcție ai Consiliului Concurenței din mediul universitar, mediul de afaceri, asociații sau fundații, care reprezintă, de asemenea, operatori economici, și foști membri ai Consiliului Concurenței. Organele alese democratic, Parlamentul și Președinția României, au un rol pur decorativ în alegerea candidaților pentru numirea în funcție a acestor demnitari: practic, numirea membrilor Consiliului Concurenței a fost deturnată de la o procedură transparență, inițiată de un organ ales democratic, Parlamentul României, cu implicarea directă a Guvernului și a Președintelui României, la o procedură prin care membrii în funcție își propun succesorii sau chiar se autopropun pentru ocuparea acestor funcții de demnitate publică prin intermediul Colegiului Consultativ”.
În prezent, din Colegiul Consultativ fac parte, printre alții, Steven van Groningen, Președintele Patronatului Bancar din România, Anca Harasim, Presedintele AMCHAM Romania, Mihai Bogza, reprezentantul Investitorilor străini în România (FIC România) sau Radu Merica, fost președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane
