Curtea Supremă l-a condamnat definitiv pe președintele PSD, Liviu Dragnea, la 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Referendumului în care este acuzat de folosirea influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Inițial, fusese condamnat, pe 15 mai 2015, de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an cu suspendare.
Procurorii ceruseră pedepse cu executare pentru Liviu Dragnea și alte 45 de persoane, în timp ce liderul social-democrat și ceilalți inculpați au cerut achitarea, susținând că sunt nevinovați.
După aflarea sentinței, Liviu Dragnea a declarat că decizia este "profund nedreaptă" și că, în urma consultărilor cu membrii conducerii partidului, a decis să rămână la conducerea PSD, întrucât o retragere a sa ar destabiliza toate activitățile din campania electorală.
CITEȘTE ȘI Guvernul acuză fostul Minister al Dezvoltării că, în mandatul lui Dragnea, a limitat ilegal controalele în construcții Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie 2013.
Secretar general al PSD la data comiterii faptelor, Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale".
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
CITEȘTE ȘI Situație aparent hilară: Celebrul constructor de drumuri Tel Drum se apucă de vânătoare În paralel, Dragnea a fost acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid.
Potrivit DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Procurorii au precizat că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt.
Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
"Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare - președinți și membri ai secțiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor", au susținut procurorii în actul de sesizare a instanței.
De-a lungul procesului, au fost audiați, în calitate de martori, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al Apărării, Mircea Dușa, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.
