Guvernul punctează ca succes îndeplinirea cu succes în acest an a obligațiilor asumate de România în domeniul relocării refugiaților din cadrul Uniunii Europene, menționând distinct în acest sens că 15 refugiați din state europene au fost relocați în România și incluși într-un program de integrare socială. Acest rezultat este inclus în Planul de acțiune pe 2015 pentru implementarea Strategiei privind imigrația, pe care Executivul îl aprobă abia în luna septembrie.
Planul de acțiune pe anul 2015 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2015-2018, document pe care Guvernul vrea să îl aprobe în această lună, ar trebui aplicat până la finalul anului.
Planul respectiv arată că, în privința asumării obligațiilor României ca stat de relocare a refugiaților, rezultatul a fost “îndeplinirea cu succes a obligațiilor asumate de România în domeniul relocării intra-UE a refugiaților (15 refugiați din țări membre UE relocați în România și incluși în programul de integrare), în funcție de apelurile lansate de statele membre UE aflate sub presiune”.
Documentul este elaborat în contextul crizei refugiaților din această perioadă, cu care se confruntă deocamdată doar țările vecine, și include obiective generoase, precum procesarea cererilor de azil în mod eficient, asigurarea unui standard demn de viață al solicitanților de azil sau gestionarea coerentă a unui aflux de imigranți ilegali, dar propunerile de acțiune sunt în cea mai mare parte doar informări, monitorizări, întâlniri, analize sau consultări.
Planul de acțiune care va fi aprobat de Guvern conține astfel capitolul “Participarea activă a României la eforturile comunității internaționale și statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor soluții durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecție internațională și integrarea socială a cetățenilor statelor terțe”.
La acest capitol, în scopul integrării sociale a persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală, autorii Planului arată că rezultatele ar fi fost “organizarea de întâlniri/evenimente multiculturale care să favorizeze promovarea imaginii străinilor și să faciliteze integrarea lor în societatea românească” sau “derularea de campanii de conștientizare a populației din anumite regiuni în scopul creșterii gradului de tolerare și acceptare în societatea gazdă”.
Și la alte obiective, principalele linii de acțiune sunt analizele, consultările, diferitele campanii de informare și chiar proiectele cu finanțare europeană sunt destinate unor studii și cercetări științifice anuale.
Întreg documentul conține astfel de linii de acțiune generale, principiale, fără menționarea unor rezultate și acțiuni cu impact comensurabil în situația imigranților aflați pe teritoriul României.
Doar în ce privește asigurarea unui standard demn de viață al solicitanților de azil, Planul menționează ca rezultat creșterea capacității de cazare a Centrului regional Rădăuți cu 30 de locuri. Tot ca rezultate sunt menționate “o analiză” privind recompartimentarea spațiilor de locuit din cadrul Centrului Regional Giurgiu și o altă “analiză” privind instalarea de containere de locuit în cadrul Centrelor Regionale pentru suplimentarea locurilor de cazare.
Planul a fost pus în dezbatere publică la 1 septembrie, când criza refugiaților din Orientul Mijlociu pusese deja în dificultate țările vecine României.
Autoritățile de la București au precizat de mai multe ori că România nu poate primi mai mult de 1.785 de refugiați, cifră comunicată de atlfel și forurilor europene.
