Guvernul a aprobat, marți seară, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017, proiectul fiind construit pe o creștere a PIB de 5,2% și un deficit de 3% din PIB. Proiectul urmează a fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.
Proiectul de buget pe anul 2017, prezentat de Ministerul de Finanțe, estimează o creștere economică de 5,2%, revizuită în scădere față de programul de guvernare al PSD, care estima 5,5%, iar deficitul este prognozat la 2,9% din PIB de către Guvern, față de cele 2,7 procente promise de social-democrați, în timp ce și inflația este revizuită în creștere.
Fostul guvern a schițat un proiect de buget bazat pe o creștere economică de 4,3%, în condițiile în care instituțiile financiare locale și internaționale au estimări mai puțin optimiste, între 3,6% și 4,3%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.
Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, după ședința CSAT că proiectul de buget pregătit de Guvern este unul problematic, penru că prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor. Șeful statului a apreciat că bugetul este prea optimist și supraevaluat, fără să existe o explicație pertinentă pentru creșterea foarte mare.
Inițial proiecția de buget a Guvernului Grindeanu prevedea alocări mai mici din bugetul de stat pentru Președinție, Parlament, Justiție, Apărare și mai mari pentru Muncă, Transporturi, Educație, Sănătate, servicii de informații comparativ cu bugetul care i-a fost lăsat ca propunere de fostul Cabinet Cioloș, prezentat de Profit.ro în luna ianuarie.
Raportat doar la execuția bugetară preliminată pe anul trecut, alocări mai mici acoperite de la bugetul de stat erau stabilite la Președinție, Parlament, Apărare, Educație (domeniu finanțat însă suplimentar și din bugetul local), Interne (tot cu alocări în plus și din bugetul local), SRI.
În urma observațiilor liderului PSD, Liviu Dragnea, care a declarat că SRI și Administrația Prezidențială au primit, inițial, bugete mai mari decât se agrease în partid, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, dovedindu-se moale la presiunile ordonatorilor de credite, proiectul de buget a fost refăcut.
Cheltuielile Administrației Prezidențiale și ale Serviciului Român de Informații (SRI) au rămas diminuate însă și îm noua variantă a legii bugetului discutată vineri de guvern, în schimb Ministerul Apărării a primit o majorare de peste 5 miliarde lei, atingând 2% din PIB.
Bugetul Administrației Prezidențiale a scăzut cu 5 milioane lei față de primul proiect, fiind stabilit la 41 milioane lei. În 2016, acesta a fost de 48,2 milioane lei.
SRI a primit o ajustare de la 1,96 miliarde lei, în proiectul inițial, la 1,84 miliarde lei în proiectul revizuit. Anul trecut serviciul a cheltuit 1,87 miliarde lei.
Ministerul Apărării are o alocare de 16,3 miliarde lei, însemnând 2% din PIB, după ce în prima formă a bugetului avea 11 miliarde lei, în ușoară scădere față de 2016.
Pe instituții publice, alocări mai mici comparativ cu ce pregătise Guvernul Cioloș, suportate din bugetul de stat, au fost propuse pentru Secretariatul General al Guvernului (838 milioane lei față de 959,9 milioane lei și 910,4 milioane lei), Ministerul Justiției (3,1 miliarde lei față de 3,4 miliarde lei și 3 miliarde lei), Senat (122,1 milioane lei față de 143,9 milioane lei și 146,7 milioane lei), Camera Deputaților (266,5 milioane lei față de 302,9 milioane lei și 306,5 milioane lei), Ministerul Mediului (491,2 milioane lei față de 880,1 milioane lei și 398 milioane lei), Ministerul Economiei (302,2 milioane lei față de 504,7 milioane și 182,8 milioane lei),
Alocări mai mari comparativ cu ce a lăsat Cioloș au fost pregătite pentru Înalta Curte de Csație și Justiție (99,4 milioane lei față de 83,4 milioane lei lăsat de Cioloș și 81,9 milioane lei execuție), Ministerul Muncii (36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei și 35,7 miliarde lei), Ministerul Transporturilor (13,7 miliarde lei față de 11,3 miliarde lei și 8,5 miliarde lei), Ministerul Educației (8,2 miliarde lei față de 7,3 miliarde lei și 8,9 miliarde lei), Ministerul Sănătății (7,7 miliarde lei față de 7,5 miliarde lei și 7,3 miliarde lei), Ministerul Culturii (766,1 milioane lei față de 603,2 milioane lei și 506,8 milioane lei), Curtea Constituțională (19,6 milioane lei față de 18,5 milioane lei și 19,2 milioane lei), Ministerul de Externe (11,1 miliarde lei față de 756,9 milioane lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (7,1 miliarde lei față de 5,1 miliarde lei și 8,3 miliarde lei), Ministerul de Interne (11,1 miliarde lei față de 11 miliarde lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Agriculturii (17,3 miliarde lei față de 5,5 miliarde lei și 9,4 miliarde lei), Ministerul Comunicațiilor (610,2 milioane lei față de 169,1 milioane lei și 26,4 milioane lei), Ministerul Energiei (466,8 milioane lei față de 185 milioane lei și 677,4 milioane lei).
