Președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
DOCUMENTELE POT FI VĂZUTE AICI, AICI, AICI, AICI ȘI AICI
Vizibilitatea unui candidat - nenumit la acel moment de CSAT, dar indicat acum în documente drept Călin Georgescu - pentru turul I al alegerilor prezidențiale a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial, cu încălcarea legislației, a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC, este mesajul anterior al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care indică și atacuri cibernetice și cere inclusiv organelor de urmărire penală să verifice situația și să dispună măsuri de urgență.
CSAT nu menționează numele candidatului favorizat, ședința fiind însă convocată pentru suspiciuni publice la adresa lui Călin Georgescu.
Acum, în documentele prezentate, potrivit SRI, au fost obținute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral, dar și exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creșterea în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu, arată news.ro.
Ascensiunea acestuia în sodajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu două săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma Tik Tok, care a reușit să asigure victoria în primul tur cu 22,94%.
SRI consemnează acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral găzduite de AEP și STS, la alegerile prezidențale.
Atacurile au continuat într-un mod susținut inclusiv în ziua alegerilor și în noapatea post-alegeri - 25.11.2024.Pentru lansarea atacurilor au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosind metode de anonimizare avansate, pentru a îngreuna procesul de atribuire.
”Modul de operare precum și amploarea campaniei cibernetice conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal”, se arată în documentul SRI.
Infrastructura AEP rămâne afectată de vulnerabilități, se mai precizează în documentul SRI.
Au existat peste 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul structurilor informatice de suport pentru procesul electoral în vederea obținerii accesului la datele din sistemele informatoce, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastrructurii.
Ministerul de Interne precizează în raportul prezentat CSAT privind primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale că a fost identificat un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii iar Campania informațională „Echilibru și Verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina.
MAI precizează că începând cu luna noiembrie 2024 un număr de peste 100 de influenceri (care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat.
”Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei”, se precizează în raportul ministerului.
MAI spune că persoana care s-a ocupat de strângerea semnăturilor este adeptă a ideologiei extremismului de dreapta și ultranaționalist. În pus, liderul unui clan a condus o campanie de promovare pe platforma TikTok, iar un alt exponent al lumii interlope a susținut financiar campania electorală a lui Călin Georgescu.
”În urma analizei spațiului informațional, raportat la lecțiile învățate la nivelul altor state, a fost identificat un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și Verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”, se arată în raportul MAI.
SRI afirmă că Georgescu se afla la un nivel de notorietate foarte scăzut cu câteva săptâmâni înainte de scrutin. ”În sondaje din perioada 15-20 noiembrie, acesta a fost clasat pe locul 6, cu 6,2% intenție de vot, iar la 20-21 noiembrie, sondajele îl cotau pe Călin Georgescu la 10.6%.
SRI arată despre candidatul Călin Georgescu a declarat la AEP 0 lei buget de campanie, respective că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Datele deținute au relevat implicarea contului Tik Tok ”bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdasn Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu.
Bogdan Peșchir afișează un nivel de trai care nu corespunde activităților derulate prin intermediul companiei deținute, respective DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Brașov, înființată în anul 2021. Anterior, acesta a lucrat ca programator în cadrul unor entități din Brașov, care sunt associate cu domeniul criptomonedelor și sunt deținute, printer alții, de Gabriel Prodănescu, persoană care este și cetățean al Africii de Sud, unde a emigrat în 1995, mai susține sursa citată.
Acesta, utilizând contul ”bogpr” a realizat donații pe Tik Tok de peste un million de euro. Implicarea acestuia în finațarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții Tik Tok în dialogul cu autoritățile române.
Aceștia au confirmat identitatea utilizatorului ”bogpr” și a menționat că acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de Tik Tok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data inchiderii campaniei electorale.
SRI mai arată că finanțarea influencerilor Tik Tok a fost asigurată prin platforma FameUp, dedicate monetizării activităților de promovare în mediul online, la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă.
Una din metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea pe email a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia.
Astfel, arată news.ro, deținătorul unei firme din Brașov, fost programator, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului la președinție Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale, arată SRI în raportul prezentat CSAT și declasificat miercuri.
”Candidatul Călin GEORGESCU a declarat la AEP 0 lei buget de campanie electorală, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Datele deținute au relevat implicarea contului de TikTok “bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul “bogpr” a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea „bogpr” în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul piatformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în data de 28.11.2024”, explică SRI în raport.
Conform SRI, aceștia au confirmat identitatea utilizatorului „bogpr” și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale.
”Acestea reprezintă încălcări ale politicilor TikTok și ale legislației electorale române”, subliniază SRI.
De asemenea, raportul relevă că ”Bogdan PEȘCHIR ”afișează un nivel de trai care nu corespunde activităților derulate prin intermediul companiei deținute, respectiv DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Brașov, înființată în anul 2021”.
Anterior înființării societății, acesta a lucrat, ca programator în cadrul unor entități (GLOBAYA FINTECH SRL și BITXATM TECHNOLOGY SRL, ambele din Brasov) care sunt asociate cu domeniul criptomonedelor și sunt deținute, printre alții, de Gabriel PRODĂNESCU, persoană care este și cetățean a! Africii de Sud, unde a emigrat în 1995.
De asemenea, finanțarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp - dedicată monetizării activităților de promovare în mediul online - la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă, alături de descrieri bine definite.
Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin GEORGESCU a fost contactarea pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) anunță că analizează ”elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale”, după desecretizarea documentelor prezentate la ședința CSAT, precizând totodată că nu a primit până acum nici aceste documente, nici vreo sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
”Consilul Suprem de Apărare a Țării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi. În acest sens, menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții”, a precizat, miercuri seară, PICCJ.
După desecretizarea documentelor, Parchetul analizează elementele care ar putea determina declanșarea unei anchete.
”Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă”, a transmis sursa citată.
În plus, procurorii au precizat că nu au primit sesizare de la AEP.
”De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice”, a precizat Parchetul.
Mesajul integral al CSAT, după ședința de la finele lunii trecute
"Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT".
Președintele Klaus Iohannis a convocat atunci Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pe agenda ședinței fiind ”posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului s-a aflat analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) precizează în contextul, discuțiilor privind rolul companiei chineze TikTok în victoria candidatului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, că a recomandat instituțiilor publice, în 2023, să interzică aplicația TikTok și că monitorizarea conturilor de social media și investigarea tacticilor și tehnicilor de propagare a postărilor de pe rețelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuțiile instituției, scrie News.ro.
De asemenea, DNSC subliniază că în perioada alegerilor a colaborat cu AEP, STS și ANCOM pentru a preveni atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Coaliția Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerile din 24 noiembrie, în care se arată că AEP a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM pentru inițierea unei investigații, prin colaborare cu Comisia Europeană cu privire la campania Tik Tok desfășurată de candidatul Călin Georgescu.
Coaliția arată că rezultatele au fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici cotați cu șanse ridicate de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, deoarece vizibilitatea candidatului Călin Georgescu în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, campania sa fiind bazată într-o mare măsură pe promovare considerată inautentică pe platforma Tik Tok și pe lipsa finanțării campaniei, ceea ce ridică semne de întrebare.
