Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) sunt așteptați să pronunțe joi decizia în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la șapte ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu și la doi ani și jumătate pentru instigare la fals intelectual. De asemenea, procurorii au cerut anularea suspendării condamnării de doi ani în dosarul Referendumul. Liviu Dragnea și-a susținut "cu tărie" nevinovăția în instanță, spunând că nu a comis niciuna dintre presupusele fapte pe care "DNA le-a aruncat în rechizitoriu". Până acum, magistrații instanței supreme au amânat de două ori pronunțarea sentinței în cazul președintelui PSD.
Decizia în acest dosar era așteptată în 29 mai, când ICCJ a amânat pronunțarea pentru 8 iunie, cu o zi înaintea mitingului PSD pentru "apărarea democrației și a statului de drept". În 8 iunie, magistrații au dispus o nouă amânare, pentru 21 iunie, scrie News.ro.
Decizia instanței supreme nu va fi definitivă, putând fi atacată la completul de 5 judecători.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, declara, în 10 iunie, la Antena 3, referitor la amânarea pronunțării deciziei în dosarul în care este judecat pentru instigare la abuz în serviciu, că și înaintea primei amânări, și înaintea celei de a doua amânări, avocați cu care nu are legătură au depus "niște concluzii", iar judecătorii nu au avut timp să le studieze. "Eu știu că și înainte de prima amânare, și înainte de a doua, au fost depuse niște concluzii din partea unor avocați cu care nu am nicio legătură. Pentru că au fost puse cu o zi înainte, judecătorii nu au avut timp să analizeze aceste concluzii care erau noi. Eu asta știu", declara Dragnea.
În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea spunea că și-a afirmat ”cu tărie” nevinovăția pentru că nu a comis niciuna dintre faptele ”pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de șapte ani și jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: ”DNA-ul pentru mine vrea pe viață”.
”Pentru noi cei care suntem târâți în aceast proces este o experiență de viață pe care nu și-o dorește nimeni și pe care nu o dorești nici la dușmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală și care au viețile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.
Liderul PSD a fost audiat la instanța supremă în 21 martie, timp de aproximativ două ore și a susținut că fostul director executiv al Direcției Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu și că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama și rectificările bugetare ale instituției aveau proceduri riguroase, iar competența era a Consiliului Director.
Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajați în instituțiile subordonate Consiliului Județean Teleorman foarte mulți erau din cadrul PSD și de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: "Eu mă întreb firesc - ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent județean însemna că veaneau toți membrii, șoferii, primarii, consilieri județeni, multă lume".
Liviu Dragnea a fost confruntat în instanță cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susținut în fața magistraților că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau și la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deși primeau salariu, că a avut mai multe discuții cu el despre cele două și că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situația se va rezolva și să îi pună la muncă pe ceilalți angajați. Liderul PSD a negat toate aceste acuzații, susținând în instanță că nu a avut nicio discuție cu fosta directoare a DGASPC.
La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înțeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor "bârfe spuse la un șpriț" și a susținut că a rămas "ținta DNA": "Aș vrea să închei, domnule președinte. Așa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declarațiile. Încerc să înțeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe niște declaratii, niște feelinguri, niște bârfe spuse la un șpriț. Nu am reușit să înțeleg. Ce să mai spun, am rămas și sunt ținta DNA-ului".
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soție și de foști angajați ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanță a fost prezent și liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost așteptat de un grup de contestatari care au agitat cătușe și au strigat "La pușcărie!", iar la plecare a fost așteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ștefănescu.
În acest dosar, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soție și de foști angajați ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. "În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susține DNA.
Fosta soție a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foști șefii din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 și 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancționat două subordonate încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, deși știa că nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepție de neconstituționalitate, instanța supremă a sesizat Curtea Constituțională în privința definiției abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce privește abuzul în serviciu este de competența Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiției a anunțat că, urmare a deciziei CCR, infracțiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
