Legea insolvenței persoanelor fizice, care permite românilor cu datorii la bănci să-și declare falimentul, va fi aplicată de la 1 ianuarie 2018, a decis astăzi Parlamentul. Legea ar fi trebuit să intre în vigoare din 2016, dar niciun guvern nu s-a grăbit să o pună în practică. În vară, după cea mai recentă amânare, avocatul Gheorghe Piperea, instalat atunci în postul de consilier onorific al premierului și susținător al clienților cu credite bancare, a explicat pentru Profit.ro cum va fi Legea modificată până la momentul aplicării.
În luna martie, Profit.ro a anunțat că Legea insolvenței persoanelor fizice, care ar fi trebuit să intre în vigoare din ianuarie 2016, este în pericol să nu fie aplicată nici de la 1 august 2017, dată pentru care a fost amânată de Guvernul Cioloș.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pentru cea mai recentă amânare, până la 1 ianuarie 2018, Guvernul a prezentat mai multe argumente:
- faptul că normele care reglementează procedura insolvenței persoanelor fizice nu pot fi puse în aplicare fără a ține cont de unul dintre principiile de bază, respectiv asigurarea unor proceduri de insolvență eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare și derulare a procedurii într-un termen rezonabil, iar pentru realizarea acestui deziderat se impun un set de măsuri de pregătire a tuturor instituțiilor publice implicate în procedura insolvenței
- faptul că legislația, recent adoptată, privind darea în plată, precum și instituția impreviziunii din noul Cod Civil oferă remedii alternative pentru ipotezele în care dezechilibre contractuale generate de cauze intrinseci sau extrinseci contractului au dus la pierderea utilității acestuia pentru una dintre părți
- faptul că majorarea relativ redusă a numărului de posturi la instanțe, realizată prin Hotărârea de Guvern nr. 328/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 625/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției prin care numărul de posturi a fost majorat cu 244 de posturi de judecător și 102 posturi pentru personalul auxiliar s-ar putea dovedi insuficientă pentru această nouă categorie de cauze
- faptul că este necesară pregătirea riguroasă a capacității administrative a instituțiilor chemate a aplica procedurile.
"Rezultă că prorogarea termenului de intrare în vigoare ar determina eliminarea unor disfuncționalități importante în activitatea de înfăptuire a justiției, prin raportare la procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active, cu consecințe grave pe planul respectării exigențelor dreptului de acces la justiție și de derulare a procesului în termen rezonabil, astfel că este necesară prorogarea intrării în vigoare a Legii 151/2015", este concluzia guvernanților.
Legea privind insolvența persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015 și publicată în Monitorul Oficial pe 18 iunie 2015, cu termen de intrare în vigoare în 6 luni de la data publicării.
Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal. Aceștia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată.
În decembrie 2015, Guvernul Cioloș, proaspăt instalat, a decis amânarea intrării în vigoare cu un an, motivând că normele de aplicare nu au fost redactate la timp. Decizia a fost luată însă în contextul în care Fondul Monetar Internațional și industria bancară au solicitat intens Guvernului să evite aplicarea unei astfel de legi, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite.
Condiția a fost introdusă și în mai multe scrisori de intenție convenite de Guvern cu FMI, autoritățile române angajându-se de fiecare dată că vor lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislația privind falimentul personal și nu vor fi acceptate nici alte propuneri legislative similare.
În octombrie anul trecut, majoritatea parlamentară, formată din aceleași formațiuni ca și azi, a decis aplicarea mai devreme a legii, respectiv din noiembrie. Președintele Iohannis a refuzat însă să promulge aplicarea legii cu două luni mai devreme, considerând că intervalul de timp nu este suficient pentru ca toate instituțiile și autoritățile implicate în aplicarea legii să își desfășoare activitatea.
Șeful statului a cerut parlamentarilor reexaminarea legii de devansare, susținând că intrarea în vigoare are impact și asupra activității de înfăptuire a justiției, impunând suplimentarea prealabilă și semnificativă a personalului instanțelor de judecată. Legea insolvenței persoanelor fizice nu a ajuns să fie aplicată nici de la începutul acestui an, deoarece a fost amânată din nou de Guvernul Cioloș, în decembrie, de această dată până la 1 august 2017.
Guvernul justifica amânarea cu încă 7 luni a intrării în vigoare a acestui act normativ prin faptul că, pentru aplicarea noilor reglementări, este nevoie "de un sistem complex": înființarea a 42 de comisii de insolvență la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar și adoptarea normelor de aplicare a legii.
