Fostul premier și actual președinte al Senatului, Florin Cîțu, a declarat că în actualul context - de criză energetică și conflict armat în Ucraina - guvernanții ar trebui să se uite în condiții ar putea reîncepe exploatarea de la Roșia Montană.
Vom avea electricitate și gaze? Vom putea să le plătim? Conferința PROFIT NEWS TV "Maratonul energiei" vine cu răspunsurile
Conferința va fi organizată cu sprijinul Enel, Transgaz, E-Distribuție, FPPG, Nuclearelectrica și Tinmar Energy
DETALII AICI
Cîțu a făcut aceste declarații însă în contextul posibilei reveniri în UE la producția de energie pe bază de cărbune
”Mă gândeam, dacă Europa poate și revine la partea de extracție de cărbune, ar trebui să ne uităm și la proiectul Roșia Montană, până la urmă avem și acolo resurse pe care putem să le folosim în interesul României și ar trebui să ne uităm în ce condiții am putea să reîncepem și acolo exploatarea”, a declarat Cîțu.
Acesta a mai arătat că premierul Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Complexului Energetic Oltenia și din Hunedoara pentru a reporni acele capacități care folosesc cărbune.
”Este clar că în această situație complicată, toată Europa se uită la resurse alternative pentru a produce energie și România avea deja aceste resurse. Vom vedea dacă avem cărbune și dacă va trebui să importăm. Ieri, comunicatul a fost că vor fi adăugate 300 de MW, asta înseamnă că că va trebui să angajăm vreo 600 de persoane, din nou, ceea ce este o veste bună pentru acești oameni care au suferit”, a spus Cîțu.
Anterior a fost inclus ca probă și un Like pe Facebook - vezi mai jos
Tribunalul arbitral al ICSID, care se ocupă de dispută, a admis solicitarea Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), de a prezenta probe noi în cadrul procedurii, relevă date analizate de Profit.ro.
Pe lista probelor noi pentru care reclamanta a primit aprobarea de a le prezenta se numără două comunicate de presă ale Ministerului Culturii de la București, din 31 ianuarie și 5 februarie 2020, privind reactivarea propunerii de includere a Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO, o copie a deciziei din 10 decembrie 2020 a Tribunalului Buzău de respingere a contestării validității certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, rămasă definitivă în iunie anul acesta, și anunțurile oficiale din 27 iulie 2021 privind includerea peisajului minier Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial și pe cea a Patrimoniului Mondial în Pericol, ale UNESCO.
Gabriel Resources a mai primit aprobare pentru a prezenta ca probe un interviu acordat pe 8 iulie 2021 la Radio Guerrilla de către ministrul de atunci al Culturii, Bogdan Gheorghiu, mesajele postate pe Facebook pe 27 iulie 2021 (când a fost anunțată înscrierea Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO) de către președintele Klaus Iohannis și vicepremierul de atunci, Dan Barna, precum și un interviu din aceeași zi acordat de premierul (între timp demis) Florin Cîțu postului de televiziune Digi24.
Avocații care reprezintă statul român în arbitraj au cerut Tribunalului respingerea solicitării Gabriel Resources. Ei au susținut că regulile ICSID prevăd că cererile de prezentare de noi probe pot fi făcute numai înainte de audierile principale din arbitraje, nu și după, că Gabriel Resources nu a demonstrat existența unor "circumstanțe excepționale" care să justifice cererea, că noile probe nu sunt relevante pentru speță și nici decisive în ceea ce privește deznodământul acesteia și că admiterea de noi probe ar încălca dreptul României la un proces echitabil. Toate aceste argumente au fost respinse de către Tribunal, care a admis cererea Gabriel Resources.
"Principala pretenție (a Gabriel Resources – n.r.) în fața Tribunalului este caracterizată cel mai bine ca având de a face cu conduita (autorităților din România – n.r.) care a început în august 2011 și care a devenit o repudiere politică și o expropriere de facto a drepturilor legate de proiect pe 9 septembrie 2013 (…). Faptul înscrierii Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO și argumentele de susținere a nominalizării exprimate de către liderii guvernamentali sunt relevante pentru pretențiile prezentate Tribunalului ca o confirmare ulterioară a repuderii politice și a exproprierii de facto. În mod alternativ, dacă Tribunalul va constata că probele nu stabilesc o afectare a drepturilor legate de proiect în septembrie 2013, măsurile luate de România pentru a obține înscrierea Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO în pofida drepturilor legate de proiect, laolaltă cu alte acțiuni și omisiuni de a acționa destinate să interzică mineritul în zonă, au dus efectiv la o confiscare a drepturilor legate de proiect (…)", au argumentat cei de la Gabriel Resources.
Ex-Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a declarat pe 8 iulie 2021 la Radio Guerrilla că i s-a transmis de la Ministerul Finanțelor că "daca menținem dosarul (de înscriere în patrimoniul UNESCO – n.r.) plătim 5 miliarde, daca îl retragem plătim în jur de 1 miliard, pentru că despăgubiri plătim oricum, așa spun avocații".
Dosarul Roșia Montană a fost trimis inițial la UNESCO în ianuarie 2017, în ultima zi de mandat a Guvernului tehnocrat Cioloș. Însă în iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care invocase chiar arbitrajul internațional în curs. "Noi, guvernarea PSD–ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu", a susținut ministrul de atunci al Culturii, George Ivașcu.
Tot atunci, Gabriel Resources a citat ca precedent legal o procedură de arbitraj demarată în 1984 și finalizată după 8 ani, în 1992, în care Egiptul a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 28 milioane dolari plus dobânzi investitorilor în proiectul de construire a unui resort turistic în apropierea faimosului complex de piramide de la Giza. Despăgubirile au fost decise de ICSID după ce autoritățile de la Cairo au anulat proiectul, ca urmare a includerii piramidelor în patrimoniul mondial UNESCO.
Abordarea de bază a Gabriel Resources în cadrul arbitrajului este că i se cuvin despăgubiri egale cu valoarea de piață a companiei la Bursa din Toronto la data de 29 iulie 2011, moment în care presupusul prejudiciu cauzat de statul român ar fi devenit efectiv, plus dobânzi, ceea ce duce totalul pretențiilor companiei față de România la aproape 4,8 miliarde dolari. Mai recent, însă, compania a sugerat că s-ar mulțumi și cu circa un sfert din principalul sumei pe care a solicitat-o ca despăgubiri României pentru blocarea proiectului, respectiv doar cu recuperarea investițiilor sale efective, estimate la 760 milioane dolari, la care s-ar adăuga dobânzi.
