Bugetarii vor fi plătiți cu un salariu fix la care se va adăuga un venit variabil calculat în funcție de performanța acestora, inclusiv pe baza feedback-ului care va fi primit de la firme și populație, după evaluări periodice pe criterii clare care urmează să fie stabilite, indică un document oficial redactat la nivelul Guvernului.
Executivul se gândește să schimbe și practica actuală de selecție a celor care vor să devină funcționari publici. Acestora nu li se va mai cere cu prioritate, la concursuri, să memoreze toată legislația în domeniu, ci le vor fi testate mai degrabă competențele și abilitățile necesare postului.
Argumentul Guvernului este că, în sistemul actual de salarizare a funcționarilor publici, parametrii pentru stabilirea salariului nu permit ca acesta să varieze în funcție de performanța la locul de muncă, iar lipsa unei legături între performanță și salariu nu stimulează funcționarii publici pentru creșterea eficienței și eficacității activității lor, ceea ce ar conduce la servicii mai bune pentru cetățeni, mediu de afaceri sau alte instituții / autorități publice.
Din acest motiv, Guvernul pregătește o modificare a politicii salariale, pentru recompensarea performanței profesionale, principala variantă gândită la acest moment fiind un salariu compus dintr-o parte fixă și o parte variabilă acordată pe baza unor criterii clare și a unor evaluări periodice a performanței profesionale.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bugetarii vor fi promovați și premiați în funcție de cât de amabili și loiali sunt la muncă La această variantă s-a gândit, în vara anului 2013, și Guvernul Ponta, care a și pregătit un document în acest sens, care însă nu a mai fost aprobat.
"Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar (învățământ, sănătate, apărare, justiție, poliție, funcție publică, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizarea categoriilor de personal între o limită minimă și o limită maximă și acordarea unei părți variabile în funcție de performanțele profesionale individuale", se arăta în acel document.
Guvernul Cioloș pregătește acum și reînființarea Institutului Național pentru Administrație. Instituția a fost desființată în 2009 de Guvernul Boc, din cauza constrângerilor bugetare, și transformată în departament al Agenției Națonale a Funcționarilor Publici, ceea ce l-a determinat atunci pe Mircea Coșea să își anunțe demisia de la conducerea structurii și din PDL.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Toate cele trei variante ale legii salarizării bugetarilor au fost respinse din cauza costurilor Documentul relevă că structura de vârstă actuală a corpului funcționarilor publici indică o tendință de îmbătrânire, la sfârșitul anului trecut un număr reprezentând 74,98% din funcționarii publici având peste 40 de ani, iar 34,63% dintre funcționarii publici având peste 50 de ani. Calculul Guvernului este că, în următorii 15 ani, trebuie recrutat personal pentru a ocupa aproximativ 35% din funcțiile ocupate în prezent, vacantate datorită pensionării.
Problema este sesizată în principal la nivel local, din 29.625 de funcții publice vacante anul trecut, 20.825 funcții fiind în autorități locale.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, pe baza căruia a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.
Ierarhia celorlalte funcții, care nu au făcut parte din eșantion, a fost realizată împreună cu experții Băncii Mondiale.
Sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului, dar legea propriu-zisă nu a mai fost aplicată, autoritățile invocând lipsa banilor.
CITEȘTE ȘI Băncile angajează foști ofițeri de informații pentru a-și spiona angajații În schimb, Guvernul Boc, pe fondul crizei financiare, a eliminat aproape toate sporurile salariale pentru bugetari, argumentând inclusiv faptul că astfel de stimulente ar trebui acordate "acolo unde se justifică, pe bază de competență și profesionalism", criterii de profesionalism care însă nu sunt nici în prezent clar reglementate.
Eliminarea sporurilor a fost decisă la insistențele Fondului Monetar Internațional, care a impus atunci și concedierea a peste 100.000 de bugetari, experții FMI arătând că bugetul este mult prea încărcat prin menținerea unor stimulente în salariul angajaților din sistemul public.
În sistemul bugetar lucrează circa 1,2 milioane de persoane, reprezentând mai mult de un sfert din numărul total de angajați din economie. Cheltuielile cu salariile bugetarilor înseamnă o cincime din bugetul consolidat și circa 7,5% din PIB.
