Dcă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro, este avertismentul transmis de economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
'Trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre. Consumăm pe o datorie care crește exponențial și care stă să explodeze. (...) Suntem foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o scădere a consumului cu câteva procente pe fondul stagnării producției. Nu, nu asistăm la prăbușirea pe care par să și-o dorească unii și alții.
Economia noastră pare să se stabilizeze, deși condițiile externe sunt dintre cele mai teribile: o secetă fără precedent în Europa (care a determinat inclusiv oprirea centralei de la Cernavodă), războiul din Orientul Mijlociu (care menține prețul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie) și incertitudini politice majore în țările dezvoltate, începând cu SUA.
Acestea fiind zise, viitorul economiei românești rămâne extrem de incert. Mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate salva din PNRR. Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro - bani europeni gratuiți, pe care s-a construit bugetul din acest an. În absența lor, situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede', spune acesta.
El a subliniat că, între timp, 'clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar mașina în care ne aflăm cu toții se îndreaptă cu toată viteza spre zid'.
La rândul lor, a adăugat economistul, sindicatele au un comportament total lipsit de rațiune și refuză să admită că nu mai sunt bani.
'Legea salarizării poate nu este ireproșabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă și rezolvăm problema? Dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește.
Repet, acesta nu este un comentariu politic. Este unul strict economic. Singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă o performanță semnificativă.
Acesta a fost, de altfel, argumentul forte al autorităților care a permis menținerea ratingului recomandat pentru investiții', a menționat Eugen Rădulescu.
În opinia sa, însă, această scădere are două fețe. Pe de o parte, a fost realizată în proporție covârșitoare prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătățirea colectării, 'ceea ce a generat frustrări și a oferit muniție pentru atacuri la adresa Guvernului'.
Pe de altă parte, greul abia acum începe, iar până în decembrie se va fi obținut doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, și asta doar în ipoteza în care se va încheia cu bine programul PNRR.
'Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public. Am auzit că un lider sindical a propus creșterea taxelor pentru a satisface pretențiile salariale din sistemul bugetar. O asemenea propunere depășește limita nerușinării; ar fi o adevărată tragedie dacă Parlamentul ar accepta-o. Soluții există. (...)
Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noștri vor reveni la rațiune. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început. Extracția de rente din bani publici poate și trebuie să fie sever restricționată. Doar așa avem o șansă reală să evităm prăbușirea', a transmis Rădulescu, care este și consilier al guvernatorului BNR.
Anterior, acesta atrăgea atenția că 'încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru'.
'PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor 'nerecomandate investițiilor'. Întâi a făcut praf Legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele - care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo. Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor.
Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? (...) Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre - iar asta pentru mulți ani de aici înainte', atenționa Rădulescu.
El semnala că jumătate din datoria noastră publică este în valută, respectiv circa 30% din PIB, dar, dacă țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar 'se va duce de-a berbeleacul', iar datoria în valută se va umfla.
'Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea - vom mânca iarbă și scoarță de copac', a scris Rădulescu
”În această săptămână toate discuțile au fost concentrate pe PNRR, pentru că mai avem câteva zile, încă 10 zile, practic, până în data de 31 august. E un element important, mai avem peste 3.000 de lucrări, din cele peste 15.000 de lucrări, de recepționat în cursul săptămânii viitoare. Am organizat întâlniri cu prefecții, am pus toate instituțile care sunt parte din comisiile de recepție să lucreze și la sfârșit de săptămână, sâmbăta și Dominica. Căutăm să facem tot ce ține de noi pentru a recepționea aceste lucrări”, a spus Ilie Bolojan,
El a adăugat că, împreună cu legile adoptate în această vară în Parlament pentru PNRR, pot fi asigurate astfel cele aproape 8 miliarde de euro, care sunt componenta de investiții a PNRR la marile investiții din România.
Premierul Bolojan a avut anterior, în data de 13 august împreună cu miniștrii de resort, o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția proiectelor de investiții, prilej cu care a arătat că în următoarele două săptămâni trebuie finalizate și recepționate cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR. Pentru lucrările care nu vor fi finalizate până la final de august, România va suporta penalizări, a avertizat Bolojan.
Bolojan a arătat că sunt peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR în toată țara, o bună parte dintre acestea sunt derulate prin Ministerul Educației, în vederea dotării școlilor, iar celelalte, în principal, prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor.
”Sunt investiții în școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte investiții locale. Mai sunt încă nerecepționate aproximativ 4.500 de proiecte. Recepționarea lor înseamnă atât finalizarea lucrărilor, cât și notarea în cartea funciară și încărcarea, în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale, a documentelor finale care atestă încheierea finanțării.
Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR. Pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească din fonduri europene”, a arătat Bolojan.
Acesta le-a cerut prefecților și reprezentanților celorlalte instituții din teritoriu să se mobilizeze, astfel încât toate lucrările finalizate să fie recepționate în termen, finalizarea și recepția proiectelor finanțate prin PNRR reprezentând o prioritate pentru Guvern în următoarele două săptămâni.
În utlimele zile, aplicația e-Terra a Cadastrului, care a suferiot cel mai grav atac cibernetic, permite accesul persoanelor autorizate să execute lucrări de cadastru, experților tehnici-judiciari, executorilor judecătorești, iar din 12 august, notarii publici pot solicita și obține prin intermediul aplicației informatice extrase de carte funciară pentru autentificare, necesare instrumentării actelor translative sau constitutive de drepturi reale, și extrase de carte funciară pentru informare.
Totodată, Guvernul a constituit unui portofoliu de rezervă, constituit din proiecte ”mature și conforme”, în vederea gestionării riscului de neîndeplinire a jaloanelor și țintelor aferente cererilor de Plată nr. 5 și 6 din PNRR. Acest fond de rezervă are rolul de a sprijini îndeplinirea țintelor asumate prin PNRR și de a preveni penalități în situația în care anumite proiecte din portofoliul activ nu mai pot contribui la realizarea indicatorilor.
Decizia vine după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede ″re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi centrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune, respectiv amânarea închiderii acestora fără construirea de capacități similare, deputații au menținut prin vot aceste prevederi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a invocat, în Parlament, o scrisoare tehnică de la Comisia Europeană care confirmă că, în urma unei astfel de legi, România nu va mai putea depune cereri de plată pentru fondurile din PNRR și va suferi penalități.
De asemenea, alte legi, precum cea noilor declarații de avere sau al ariilor protejate ar putea fi considerate ca neîndeplinite, iar altele, precum cea a salarizării, ar putea să nu mai fie adoptate.
După cum a relatat Profit.ro, România trebuia să depună azi la 7 august cererea de plată numărul 5 pentru PNRR, iar ultima cerere de plată, numărul 6, ar trebui depusă la sfârșitul lunii septembrie.
Concret, fondul de rezervă va cuprinde proiecte inițial contractate prin PNRR, ulterior continuate prin Fondul pentru Mediu și deja finalizate și recepționate.
”În situația în care apare riscul neatingerii unui jalon sau al unei ținte, aceste proiecte vor putea fi utilizate și raportate pentru realizarea indicatorilor PNRR”, arată Guvernul.
Sunt vizate investiții din domeniul managementului apei și al managementului deșeurilor, precum centre de aport voluntar, insule ecologice digitalizate și platforme pentru gunoiul de grajd.
Portofoliul de rezervă va fi administrat de Ministerul Mediului și Autorității Fondului de Mediu, sub coordonarea MIPE.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a dezvăluit că a cerut opinia Comisiei Europene privind proiectul de amânare a închiderii centralelor pe cărbune încă dinainte de fi votat de Senat, iar răspunsul a fost categoric că România riscă să aibă blocate ultimele cereri de plată. Comisia le va primi, dar nu le va debloca până nu se modifică proiectul adoptat de Parlament în sensul angajamentelor pentru care România a primit deja 600 milioane euro din PNRR.
Președintele are însă posiblitatea de a retrimite proiectul privind decarbonizarea spre reexaminare în Parlament și a anunțat deja acest lucru.
Principalul inițiator al proiectului de lege este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. El semnează și expunerea de motive, care are aproape 50 de pagini. Lui Burduja i s-au alăturat alți 28 de parlamentari PNL, plus 5 de la PSD, unul de la UDMR și unul din opoziție, de la AUR.
Comisia Europeană interpretează în momentul de față opinia oficială a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER) asupra studiului de adecvanță întocmit de operatorul de transport și sistem român Transelectrica în sensul că studiul nu a demonstrat că închiderea termocentralelor pe cărbune românești la termenele asumate prin PNRR și legislația decarbonizării ar pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a României, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
