Camera Deputaților, în calitate de for decizional al legislativului, a votat miercuri împotriva proiectului de lege prin care respingerea în Parlament a raportului de activitate al Băncii Naționale a României ar fi condus automat la demiterea Consiliului Director al instituției.
Proiectul de lege, depus anul trecut, în aprilie, de senatorul ALDE Cristiana Anghel și prezentat atunci de Profit.ro stabilea că guvernatorul Băncii Naționale a României va fi în continuare obligat să prezinte anual Parlamentului un raport de activitate, incluzând situația financiară și un raport de audit, dar respingerea documentului va atrage demiterea de drept a Consiliului de Administrație.
Schimbarea mai facilă a conducerii BNR era propusă în contextul în care conducerea băncii, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, a avut atunci reacții dure împotriva Legii privind darea în plată, care oferă debitorilor opțiunea de a ieși din contractele de credit ipotecar, fără penalități, dacă lasă băncii locuința.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, la finele anului trecut, ca urmare a depășirii termenului de dezbatere, și trimis către Camera Deputaților, care este for decizional al Parlamentului în privința acestei inițiative.
Deputații din comisia de buget și finanțe au întocmit însă un raport de respingere al acestui proiect, iar prin votul majoritar din plenul Camerei Deputaților a fost respinsă propunerea legislativă.
Aleșii au ținut cont în decizia lor și de observațiile reprezentantului BNR, care a susținut că adoptarea unor astfel de prevederi ar atrage lansarea procedurii de infringement împotriva României de către Comisia Europeană, ca urmare a încălcării normelor comunitare prvind independența băncilor centrale.
Tot anul trecut, inițiatorul legii dării în plată, Daniel Zamfir, depusese un alt proiect de lege, prin care dorea eliminate articolele din Statutul BNR care stabileau că membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială.
Această exonerare a fost prevăzută și de Guvernul Ponta în proiectul de lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național. Textul de lege prevedea că guvernatorul, prim-viceguvernatorul și un viceguvernator fac parte de drept din Consiliul general al Comitetului de supraveghere macroprudențială și, în această calitate, sunt exonerați de răspundere penală și civilă pentru aceste atribuții.
Președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii și a atras atenția că legea impune o nouă formă de imunitate pentru o categorie de demnitari și funcționari publici. Senatul a eliminat, prin urmare, această imunitate în iunie anul trecut, iar deputații au aprobat eliminarea, marți, 28 februarie.
Cu toate acestea, Statutul BNR, pe care legea privind supravegherea macroprudențială nu l-a modificat, prevede în continuare, la articolul 25, că: "Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială."
Mai mult, proiectul deputatului liberal Daniel Zamfir (actual senator), care propunea anularea acestor prevederi, a fost clasat de noul Parlament la 27 decembrie, anul trecut. Clasarea a fost decisă de conducerea noului Parlament deși comisia de buget și finanțe a Senatului avea în lucru inițiativa legislativă, cu termenul de 6 decembrie pentru întocmirea unui raport care să fie votat de senatori.
