Vasile Olimpiu Bălaș, acționarul majoritar al New Business Dimensions, producător de software, și-a majorat participația de la 79% la 100%.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Anterior, pentru 2 milioane de lei, Bălaș a cumpărat de la Romsys 58% din acțiunile companiei, majorându-și cota la 79%.
"Am cumpărat pentru că societatea poate să aducă profit dacă este administrată corespunzător. Oamenii din companie au rămas chiar dacă vremurile nu au fost prea «roz» pentru ei", a declarat Bălaș în septembrie 2017 pentru Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Înființat în 2010, producătorul de software New Business Dimensions a avut în 2016 afaceri de 4,33 milioane de lei, de la 4,63 milioane de lei în anul precedent.
În același timp, de la un profit net de 499.097 lei în 2015, compania a trecut în 2016 pe minus, cu o pierdere de 170.418 lei.
"Motivul pentru care am cumpărat este că această societate poate să aducă profit dacă este administrată corespunzător. Oamenii din companie au rămas chiar dacă vremurile nu au fost prea «roz» pentru ei, există o pasiune pentru produsele pe care le-au dezvoltat. Compania este lider de piață pe nișa în care operează, respectiv raportare statutară și business intelligence în sectorul financiar din România. Acesta este un domeniu pe care îl cunosc bine și cred ca o să fie un win-win", a afirmat Bălaș în septembrie 2017.
El spunea atunci că pregătește un rebranding total al NBD pentru noiembrie 2017.
Clienții NBD sunt exclusiv din mediul bancar, guvernați de proceduri interne foarte stricte de analiză a riscului, fapt ce a determinat încadrarea societății într-o categorie de risc ridicat și limitarea accesului la proiectele derulate de clienții uzuali.
Practic, după scăderea cu 5% a veniturilor din prestări servicii IT în cursul anului 2016, rezilierea a 3 contracte de mentenanță au adus anul 2017 o diminuare de 10% a încasărilor.
Bălaș a fost Executive Manager New Business Dimensions în 2013-2015, post pe care l-a repreluat în martie 2016, după o perioadă în care a fost Business Development Manager la Smart Alliance Romania, o asociație înființată în septembrie 2015 de către 20 de companii din domeniul IT.
În 2009, Bălaș și alți patru acționari au vândut către Asseco SEE Polonia participațiile deținute la furnizorul de soluții IT Professional Bank Systems & Software (Probass).
Polonezii au plătit atunci 7,7 milioane de euro pentru 60% din capitalul Probass și au preluat restul acțiunilor printr-un schimb de titluri. Bălaș a încasat 521.800 euro.
Ceilalți acționari au fost Serbana Holdings (Cipru), Cătălin Liviu Gheorghe, Alexandru Peter și Adrian Teodorescu, care au primit și 1,52 milioane de titluri ale Asseco SEE în schimbul a 40% din capitalul social al Probass, potrivit unui comunicat al bursei din Varșovia din 2009.
Ulterior, în 2010, Asseco SEE a fuzionat cu Probass, care a fost dizolvată fără lichidare.
Cine este Romsys și cauzele insolvenței
Romsys a fost înființată în 1993 de Marius Cojanu și de-a lungul anilor a fost unul dintre cei mai importanți integratori IT&C locali.
Romsys este pe locul 6 în top-ul firmelor care au obținut, în intervalul 2011-2015, cele mai multe contracte de la stat, cu 147,32 milioane de lei.
Compania a fost preluată la sfârșitul anului 2007 de New Frontier Holding din Austria.
În intervalul 2008 – 2014, compania a raportat profit net în fiecare an, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în 2013, respectiv 17,8 milioane de lei.
În anul 2015, Romsys a intrat pe minus, cu o pierdere de 31,5 milioane de lei, care a coborât la 11,6 milioane de lei la finele anului trecut.
Dacă în anul 2008 Romsys a înregistrat afaceri de 86 milioane de lei, acest indicator a urcat la un maxim de 268,8 milioane de lei în 2011 și a coborât la 37,2 milioane de lei în 2016, an în care instanța i-a admis companiei cererea de insolvență, printr-o hotărâre din luna martie.
Romsys și-a cerut insolvența pe fondul lipsei lichidităților curente pentru stingerea obligațiilor fiscale (impozit pe profit și TVA) rezultate în urma declarațiilor rectificative aferente perioadei 2009 – 2014.
“Astfel cum s-a precizat și prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitorului, sumele pentru care s-au întocmit declarațiile rectificative sunt rezultat al unui audit intern finalizat în octombrie 2015, al cărui obiect a fost relația Romsys cu subcontractori și furnizori în perioada 2009 - 2014. În urma acestui audit intern, s-a ajuns la concluzia că pentru anumite achiziții de servicii de la terți, efectuate în perioada 2009 - 2014, dreptul de deducere pentru cheltuiala cu aceste servicii și pentru taxa pe valoarea adaugată deductibilă aferentă acestora, trebuie reconsiderat. Astfel, s-a considerat necesară corectarea sumelor referitoare la impozitul pe profit datorat și a taxei pe valoarea adaugată de plată pentru perioada mai sus menționată”, se arată în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului Romsys, întocmit de administratorul judiciar Agenția de Insolvență SPRL.
Pentru a reduce din datoriile către bugetul statului, compania a vândut și o parte din parcul auto.
Conform tabelului definitiv al creanțelor, consultat de Profit.ro, datoriile Romsys față de creditori însumează 60,6 milioane de lei.
Astfel, integratorul are de plătit Fiscului creanțe bugetare de 25,64 milioane de lei, plus creanțe garantate de 1,78 milioane de lei.
De asemenea, Romsys trebuie să vireze Teamnet International suma de 13,2 milioane de lei, Wincor International – 3,6 milioane de lei, Intergraph Computer Services – 2,77 milioane de lei, SAP Romania – 2,3 milioane de lei și Oracle Romania – 1,4 milioane de lei.
În luna iulie 2017, Romsys a anunțat că că este în perioadă de recrutare, având nevoie de angajați pe poziții diverse pentru a putea răspunde "noilor oportunități apărute în piață".
