Deficiențele în administrarea fiscală au ajuns o povară mai grea pentru companii și persoane fizice decât nivelul fiscalității. Răspunsurile deseori ambigue de la autorități, alteori lipsa de pregătire, dar și fuga de răspundere a funcționarilor, haosul din fișele fiscale, tendința de a duce în penal aproape orice control reprezintă principalele probleme de care se lovesc contribuabilii și despre care a vorbit, într-un interviu pentru Profit.ro, Dan Bădin, Partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.
Legislația fiscală conține, încă, multe neclarități. În același timp, practica este, mereu, cu un pas înaintea teoriei și excede spețele care au fost luate în considerare atunci când a fost elaborat cadrul legal.
„Cei mai mulți contribuabili doresc să respecte legea, dar este, încă, destul de greu să obțină clarificări de la autorități, în primul rând pentru că durează foarte mult să se primească un răspuns, în timp ce în alte țări, cum ar fi Olanda, se poate da un răspuns și prin telefon, dar și pentru că răspunsurile sunt de multe ori ambigue. Unul dintre motivele pentru care răspunsul este neclar, limitându-se, în multe situații, la trimiterile către prevederile legale, este lipsa experienței practice a celor care le formulează: practica devansează, de cele mai multe ori, teoria pentru că tranzacțiile sunt cu un pas înaintea legislației. Un alt motiv îl reprezintă lipsa de responsabilitate în luarea deciziilor, de multe ori, funcționarii publici tranșează o problemă neclară citând doar textul de lege sau soluționând speța în favoarea statului. Această precauție există din cauza riscurilor la care se expun personal în relația cu alte instituții – Curtea de Conturi, parchete”, spune Dan Bădin, care remarcă, totuși, o îmbunătățire în ceea ce privește soluțiile fiscale individuale, care au început să se emită în termen și să aibă aplicabilitate practică.
Fuga de răspundere și lipsa de pregătire
Alte motive pentru care relația de îndrumare este deficitară ar mai fi volumul mare de solicitări venite din partea contribuabililor, precum și complexitatea spețelor. “Nu vreau să fiu neapărat critic, dar le trebuie oameni în acest departament de asistență a contribuabililor care să dea un răspuns calificat. Probabil, din cauza restricțiilor bugetare, nu-și permit să angajeze destui oameni de pe piață sau la nivelul de pregătire necesar”, arată partenerul Deloitte, care consideră că partea de îndrumare este foarte slab valorificată comparativ cu alte țări.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV De ce își fac inspectorii ANAF și companiile plângeri penale reciproc? Ce soluție a găsit șeful Fiscului? „Am propus un lucru, care se întâmplă în Germania de exemplu, un prim control care să fie doar cu scop de îndrumare și nu pentru a vâna greșeli. Aplică sancțiuni doar de la a doua verificare în cazul în care constată că nu a fost respectată legislația, deși s-au oferit toate informațiile necesare. Se pare că, în România, cadrul legislativ actual nu permite o astfel de practică. Dacă vine controlul, există nereguli și nu sunt penalizate, ar însemna că inspectorii nu au respectat legea, de aceea ar fi nevoie de un proces mai amplu de modificare a legislației conexe pentru a permite o astfel de abordare”, explică Dan Bădin.
În același timp, interacțiunea cu ANAF de zi cu zi, însemnând declarații, fișe fiscale, plăți etc generează, încă, destulă frustrare pentru contribuabili.
Haosul din fișele fiscale se va rezolva când contribuabilii vor avea acces la ele în timp real
„În ultima vreme, lucrurile au început evolueze pozitiv, s-a pornit acest proces de informatizare care va ușura interacțiunea cu ANAF (declarații, plăți electronice), dar există și unele probleme care par să își găsească rezolvarea mai greu. De exemplu, sunt probleme cu fișele fiscale care sunt administrate în sistemul ANAF, dar conțin multe erori. Durează să fie corectate și se cere tot contribuabilului să vină cu dovezi pentru a le regla, desi informațiile există la ANAF. Cred ca vor dispărea aceste probleme cand vor avea acces și contribuabilii la fișa lor fiscală de la ANAF în timp real, nu doar inspectorul, iar între cele două părți va exista o comunicare deschisă și facilă, eventual online”, arată Dan Bădin.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Modificări Codul Muncii: Va fi dublată perioada cu interzis la angajare pentru anumite firme Nivelul de interconectare între contribuabili și ANAF va crește, precizează Bădin, pentru că fiscul are tot mai mult acces la informații, fie că este vorba de declarația 394, prin care se declară toate operațiunile de către plătitorii de TVA, de conectarea caselor de marcat la serverul ANAF sau de informațiile preluate de la bănci. Schimbul de informații se intensifică și ar putea aduce beneficii atât statului (spre exemplu lupta impotriva evaziunii), dar și contribuabililor, astfel încât să nu mai existe divergențe privind situația fiscală, afirmă el.
În ceea ce privește desfășurarea controalelor, spune că un element care îngreunează relația cu autoritatea fiscală este, de multe ori, lipsa de pregătire a inspectorilor fiscali, cu exceptia direcției marilor contribuabili, unde discuțiile se poartă într-un mod profesionist.
”Această lipsă de pregătire duce ca, de multe ori, inspectorii să nu își asume decizii, să evite să aibă interpretări în favoarea contribuabililor, pentru că este mai ușor și mai sigur pentru ei să lase contribuabilii să rezolve problemele ridicate la control pe alte căi: contestație, instanță de judecată. Cumva, situația este explicabilă prin dilema pe care inspectorul fiscal o are, fiind la mijloc între Curtea de Conturi și procurori, pe de-o parte, și contribuabil, de cealaltă parte. În această conjunctură sunt nevoiți să aleagă dintre cele două potențiale rele pe cel care le creează cele mai puține probleme, astfel favorizând în decizie partea mai puternică, și anume statul. În opinia mea, trebuie lucrat la nivel instituțional pentru a proteja inspectorii de Curtea de Conturi și parchete pentru judecățile profesionale pe care le fac, pentru că atâta timp cât ei sunt obligați să interpreteze legea, trebuie să fie și protejați de lege pentru opinia pe care o exprima”, spune Dan Bădin. Desigur, protecția nu poate fi garantată pentru cazurile în care sunt abuzuri.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Nume sonore, cum sunt giganții IT, vor primi atenție specială de la ANAF. Criteriile de selecție a marilor companii vor fi schimbate din 2017 Fuga de răspundere și trimiterea în penal
Un efect secundar al fugii de răspundere a inspectorilor, însă agresiv și de cele mai multe ori ineficient, este trimiterea în penal a multor dosare in legatura cu controalele fiscale pentru a fi acoperiți în cazul celei mai mici suspiciuni.
„Dosarele efectiv finalizate la parchete sunt însă puține, pentru că nici procurorii nu au o pregătire si experiență foarte temeinică în zona fiscală. Deoarece nu avem multe cazuri finalizate, există impresia că trimiterea în penal e doar un mijloc de presiune asupra contribuabililor pentru a plăti obligațiile stabilite în plus la control, obligații care sunt ale companiei, pe când raspunderea penală e personală pentru persoanele fizice care reprezintă compania. Efectul acestor dosare penale este că se blochează rezolvarea spețelor tehnice identificate la controale din cauza penalului, iar durata mare a proceselor poate duce businessul de râpă, situație care in mod evident este de nedorit atât pentru contribuabil, cât și pentru stat (mai puține impozite, șomaj mai mare etc). Trebuie găsite modalități, chiar prin modificarea legii evaziunii, astfel încât cei care fac cu adevărat evaziune să fie identificați și penalizați, fără să mai fie întinsă prezumția de vinovăție asupra tuturor”, explică partenerul Deloitte. El a precizat că înființarea unor tribunale specializate fiscale ar veni în sprijinul contribuabililor și că autoritățile fiscale sunt deschise unei astfel de idei, însă este o inițiativă care are nevoie de timp pentru a ajunge să fie pusă în aplicare.
