Bugetarii cu doctorat în domeniul în care au obținut titlul vor beneficia de un spor de 15% din salariul de bază, potrivit proiectului legii salarizării în sistemul bugetar, obținut de Profit.ro. Totodată, șeful statului, președinții Camerelor legislative și premierul vor avea la dispoziție câte un fond pentru acordarea de ajutoare, recompense sau contribuții la acțiuni umanitare.
“Personalul care are titlul științific de doctor și își desfășoară activitatea în domeniul în care a obținut acest titlu beneficiază de un spor pentru titlul științific de 15% din salariul de bază/ solda/salariul de funcție”, se arată în proiectul de lege.
Sporul de doctorat nu se mai acordă începând cu 2010, dar pentru angajații care obținuseră titlul până atunci, sporul a fost inclus în salariul de bază. Acest fapt a codus la nemulțumiri în rândul bugetarilor, mulți dintre ei inițiind procese pentru acordarea acestui spor.
Proiectul de lege stabilește, totodată, câte un fond de premii care să se afle la dispoziția președintelui, șefilor Parlamentului și prim-ministrului.
“Pentru acordarea de ajutoare, recompense, contribuții la acțiuni umanitare și burse, se constituie fondul Președintelui României, fondul președintelui Senatului, fondul președintelui Camerei Deputaților, fondul primului-ministru, care se aprobă anual prin buget, în limita sumei maxime de 500 mii lei”, prevede proiectul.
Regimul sporurilor prevăzut de noua lege a salarizării
Proiectul de lege, aflat încă în dezbatere cu partenerii sociali, reia totodată prevederi discutate în proiecte mai vechi și care limitează suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor individuale la 30% din salariul de bază. De altfel, nici suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază.
Ordonatorii de credite vor putea însă acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcții, pentru salariații care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției.
Personalul care își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22:00 și 6:00, va beneficia pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se va face numai orele suplimentare au fost dispuse de șeful ierarhic, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării a peste 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților.
Pentru activitatea desfășurată de persoanele cu handicap vizual grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază.
Principiile de ierarhizare și promovare
Potrivit noii legi, câștigul salarial brut pe funcții din cadrul instituțiilor și autorităților publice va respecta ierarhia, în sensul că nici un câștig salarial pentru o funcție inferioară nu va depăși câștigul salarial unei funcții superioare, atât la personalul civil, cât și la personalul din domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională.
Salariile de bază, soldele, salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc pe funcții, clase potrivit studiilor, grade/ trepte și gradații.
Potrivit studiilor se stabilesc cinci clase: studii superioare (S); studii superioare de scurtă durată (SSD); studii postliceale (PL); studii medii (M); studii medii și generale (M,G).
Fiecare funcție are, de regulă, trei grade sau trei trepte profesionale și debutant, iar fiecărui grad sau treaptă profesională îi corespund, de regulă, cinci gradații.
Proiectul mai arată că avansarea în gradații se face “de regulă” din cinci în cinci ani, în funcție de vechimea în muncă și performanțele profesionale individuale, cu excepția gradației 1 care poate fi acordată după trei ani.
Perioada de cinci ani poate fi redusă până la trei ani dacă în ultimii doi ani angajatul a obținut calificativul maxim.
Funcțiile de demnitate publică alese și numite și cele asimilate funcțiilor de demnitate publică au un singur nivel de salarizare.
