România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.
Evenimentul, transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, a fost organizat cu sprijinul Fondului Român de Contragarantare, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tinmar Energy
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
„Cred că bugetul statului și execuția bugetului statului trebuie văzut prin prisma prin care poate să creeze prosperitate pentru țară și pentru cetățeni”, arată Manea, la conferința Profit.ro.
Manea spune că discuțiile din jurul deficitului bugetar de peste 2% la 3 luni din acest an și despre situația fiscală a României aproape că i-au produs „un atac de depresie”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Am senzația că ne uităm la buget cu o perspectivă pur funcțională, în care se dau niște activități de menținere și funcționare a statului și eventual se dau niște activități de... nu știu cum să definesc investițiile încă. Și, practic, suntem niște prizonieri ai acestui lucru, și va trebui cumva să vedem cum creștem veniturile astfel încât să reușim dă acoperim aceste cheltuieli ale statului. Cred că suntem într-o poziție în care ar trebui să ne asumăm luxul să gândim poate un altfel de stat. Cred că suntem într-un moment de cotitură”, arată Manea.
El face trimitere la actuala revoluție în materie de inteligență artificială și confluența tuturor proceselor tehnologice, pe care Jamie Dimon, președintele JP Morgan o compară cu cea a inventării motorului cu abur.
„România nu este într-o situație strălucită astăzi. Dar nu este într-o situație strălucită astăzi pentru că e astăzi, ci pentru că România, după criza financiară, a crescut semnificativ peste potențial, cu deficite fiscale semnificative”, spune Manea.
Deficitele bugetare ale României au accelerat după 2015, dar mai puternic începând cu 2019. Anul trecut, deficitul a fost de circa 5,7% din produsul intern brut pe baze cash, față de o țintă inițială de 4,4%, oricum peste limita europeană de 3%.
Creșterea deficitului bugetar a venit într-o perioadă de creștere economică, cu excepția primului an al pandemiei COVID-19. Acest lucru a făcut România mai vulnerabilă la eventualele șocuri externe, avertizează Manea, care mai spune și că România a făcut mult produs intern brut nominal, dar mai puțin prosperitate.
„În momentul în care un stat crește peste potențial, teoretic ar trebui să creeze surplus - România a creat deficit. Astfel încât să folosească într-un mod contraciclic acel spațiu fiscal creat, de care vorbea dl Dăianu, pentru ca atunci când există forțe și vulnerabilități externe, statul respectiv să poată acționa contraciclic. De ce? Să creeze prosperitate, nu PIB. PIB al României a crescut de 16 ori din 1990 și până acum, iar România e în continuare între locurile 40-50 în lume în clasamentul prosperității", spune Manea.
Indicele prosperității al Legatum plasa România pe locul 45 din 167 în lume, cu scoruri mai bune la capitolul siguranță și libertate individuală, mediocre în ceea ce privește investițiile în mediu, economiei, guvernanță, educație și condiții de trai, și dintre cele mai slabe în ceea ce privește sănătatea, mediul investițional și capitalul social. Față de 2011, România a crescut 3 poziții în clasament.
"Mai mult decât atât, din 2015 și până azi, PIB al României a fost unul dintre cele care au crescut cel mai mult în această lume, în timp ce în clasamentul prosperității, România a crescut cu doar vreo 2-3 locuri. Deci, am crescut destul de mult, dar fără să creăm capital, și destul de puțin din păcate la nivelul comunităților și al companiilor”, arată președintele executiv al BCR.
Totodată, deficitul fiscal este însoțit și de o creștere a deficitului de cont curent, care trebuie acoperit și cu împrumuturi externe.
„România e vulnerabilă la șocuri externe, nu are spațiu fiscal. Nu are spațiu fiscal, pentru că nu are o poziție fermă în ceea ce privește modul în care creăm acest spațiu fiscal și în același timp, pentru că cei 10 ani de creștere au venit și cu balast. Balastul fiind că avem cheltuieli rigide mai mari decât competitorii noștri strategici, țările Vișegrad, cu 15-30%, în condițiile în care și Polonia are armată”, spune Manea.
Situația fiscală precară face ca tot mai multă lume să considere iminentă o creștere a taxării începând de anul viitor, după ce trec cele patru rânduri de alegeri din acest an.
Un argument al celor care prevăd sau chiar doresc o creștere a taxării în România este acela că statul român are cele mai reduse venituri bugetare din regiune (circa 34% din PIB, din care venituri fiscale de 27,5% din PIB, vs o medie de 41-42%, din care venituri fiscale de 35% din PIB în Cehia, Polonia și Ungaria).
Manea atrage însă atenția că la nivelul actual al taxării există bani care nu ajung la buget, deci ar trebui îmbunătățită colectarea înainte să se discute despre creșterea taxelor.
„Economiștii mei – și am o echipă de economiști senzațională – n-au știut să-mi spună care e baza teoretică de impozitare a statului român, adică dacă am colecta 100% din taxele și impozitele din România. Ei mi-au spus că putem să cercetăm TVA... am cercetat că dacă România ar colecta TVA la media europeană, adică un VAT gap de 5%, de fapt ar crește veniturile fiscale de la 27,5% la aproape 30%. Doar din colectarea în regimul actual și mă refer exclusiv la TVA! Deci, înainte să vorbim de cum ridicăm taxe, întrebarea este: colectăm? Suntem suficient de eficienți și eficace în a colecta ceea ce scrie în lege?! Eu aici militez pe respectarea legii! Iar acolo unde avem legi care permit zone gri... din cauza asta, în democrație, există posibilitatea inițierii unor amendamente legislative pe care Parlamentul României le poate aproba astfel încât să reducem acele zone gri”, spune președintele CPBR.
„Un antreprenor în România are nevoie de predictibilitate și de claritate. Dacă-ți trebuie teză de doctorat ca să-ți faci taxele, indiferent că ești persoană fizică, o companie cu 10 angajați sau o companie cu 5.500 de angajați, ai o problemă de eficiență sistemică”, adaugă el.
Manea vrea investiții mai mari, Dăianu nu e de acord
Sergiu Manea crede că România își poate dubla economia în următorul deceniu și poate intra în rândul celor mai prospere 30 de țări ale lumii – lucru pentru care ar fi nevoie de rată de creștere anuală de puțin peste 7%, dar și de numeroase transformări în economie.
Pentru acest lucru trebuie să aibă prioritate investițiile cu grad de multiplicare mare, cum sunt investițiile infrastructura care conectează țara, urmate de investiții mari în agricultură și investiții sociale care țin seama de structura socio-demografică a locurilor în care aceste investiții au loc, cu ochii pe randamentul așteptat în următorii 10-20 de ani.
Celălalt furnizor de multiplicare este educația, mai spune președintele CPBR, dar și sistemul de sănătate, unde unde este nevoie de „armonizarea sistemului public cu cel privat, care necesită mari investiții și care ar putea aduce eficacitate, nu eficiență”.
Manea crede că investițiile publice ar trebui să atingă 10% din PIB pe an.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, îl contrazice, însă, și spune că e imposibil să ai investiții de 10% din PIB, din moment ce trebuie să faci consolidare fiscală.
„Nu există țară UE care să investească 10% din PIB”, spune Dăianu, care adaugă și că România nu va mai vedea intrările de fonduri europene ca cele de acum în anii următori, după expirarea PNRR, și din care s-au finanțat circa 60% din investițiile publice. „E bine să visezi, dar trebui să fii realist!”
„Nu există nici țară europeană care are cheltuieli rigide 85%! Anul trecut ne-am propus să investim 7,9% și am investit 5,9%”, contrează Manea. „O aspirație care în opinia mea poate crea prosperitate în țara asta și care poate fi executată. Că vom atinge 10%, 11% sau 8% în mod constant, cu un deficit sau surplus bugetar, depinde de an sau de modul în care economia o să funcționeze, asta rămâne de văzut. Dar nu ne putem permite să ne jucăm și să ne uităm în jurul situației fragile în care ne-am adus noi înșine”, adaugă el.
În continuare, Dăianu insistă că piețele nu vor mai finanța datoria suverană a României dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului. Manea susține însă că importantă piețele se uită dincolo de titlu la orientarea și calitatea cheltuielilor publice.
