România a trecut pragul de 100 de miliarde de euro în ce privește sumele primite de la bugetul UE (fonduri nerambursabile), după ce, în prima lună a acestui an, statul a încasat fonduri UE de 1,37 miliarde de euro, relevă datele analizate de Profit.ro. Impactul investițiilor susținute de fonduri europene este vizibil în toate domeniile.
Astfel, "aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii, peste 3 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare, peste 100.000 companii au primit ajutor sub formă de granturi. Au fost renovate, extinse sau echipate mii de unități de învățământ și spitale, s-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi", a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, pentru Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
România a aderat la UE în ianuarie 2007.
De la momentul aderării, România a primit 100,65 miliarde euro (cele mai recente date disponibile, de la final de ianuarie 2025), a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro, astfel că are un beneficiu net de 67,78 miliarde euro. (Bugetul UE este format în principal din contribuțiile statelor membre. Statele cu economii mai puternice contribuie, în general, mai mult decât primesc, pentru a susține convergența statelor cu economii mai slab dezvoltate)
"Sunt bani care au modificat fundamental structura economiei naționale și au transformat-o dintr-o periferie economică într-o țară care recuperează rapid decalajele. Din 2007 și până acum vedem o creștere de peste 3,6 ori a PIB-ului, reușind să depășim țări ca Polonia, Ungaria, Croația și Grecia la PIB per capita, un indicator esențial pentru evaluarea nivelului de trai. Investițiile din fonduri europene se văd peste tot. În infrastructură, România și-a modernizat masiv rețeaua rutieră: aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii, peste 3 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare, peste 100.000 companii au primit ajutor sub formă de granturi. Au fost renovate, extinse sau echipate mii de unități de învățământ și spitale, s-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi. Exemplele pot continua, cert este că România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără aceste investiții strategice, care au devenit pilonul principal al dezvoltării noastre economice. Romania post-pandemie se remarca prin faptul că nivelul investițiilor publice a atins maximul istoric, fiind țara cu ponderea cea mai mare a acestora, raportată la PIB – peste 7,5% dintre statele membre ale UE. Nivelul investițiilor publice a atins astăzi peste ¼ (un sfert) din totalul PIB-ul pe care îl aveam la momentul aderării la UE. Vorbim de investitii publice de peste 120 miliarde lei/an, în care investițiile din fonduri europene au cea mai semnificativă parte, acest lucru atrăgând dupa sine antrenarea economiei prin creșterea în paralel a ponderii investițiilor private în economie și atragerea investițiilor străine, aspect ce se materializează într-o capitalizare a mediului de afaceri autohton, precum și o creștere a competitivității economiei în ansamblu", a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Marcel Boloș.
De ce este important: România a înregistrat o dezvoltare accelerată în urma aderării la UE, cu o convergență semnificativă către media europeană, iar fondurile nerambursabile au avut un rol important în reducerea decalajului. În contextul unor politici fiscale mai relaxate, care au ajutat dezvoltarea economiei, fondurile UE au reprezentat pilonul financiar în jurul căruia s-a construit strategia de investiții mari a statului.

Pentru anul 2025, Guvernul estimează că va primi de la bugetul UE 13,27 miliarde de euro, din care 4,16 miliarde de euro vor fi granturi în cadrul PNRR.
România înregistrează întârzieri majore în ce privește implementarea PNRR, unde a încasat, până în prezent, granturi de 5,9 miliarde de euro (5,78 miliarde euro din PNRR și 122,9 milioane euro din ReactEU).
Bugetul UE este construit pe perioade de câte șapte ani. România se află acum în al treilea cadru fiannciar multianual (CFM 2021-2027), după ce a închis două astfel de programări bugetare. În 2007-2013, România a avut loacate 40,25 miliarde euro și a atras 36,69 miliarde euro (91,2%), iar în CFM 2014-2020 România a avut programate 52,9 miliarde euro și a reușit să atragă, până în prezent, 51,07 miliarde euro (96,5%).
Pentru 2021-2027, România are programate fonduri de 55,51 miliarde euro, la care se adaugă și PNRR. Comparativ cu bugetul clasic al UE, care este format din fonduri nerambursabile, programul PNRR are o componentă de granturi (nerambursabile), dar și de împrumut. Datele din acest articol se referă în cazul PNRR doar la granturi.
Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană
(click pe poză pentru raportul complet)

Bugetul pentru 2025 a fost construit cu ținte ambițioase în ce privește fondurile UE
În timp ce una dintre sursele majore de fonduri UE, proiectele pe calendarul multianual 2021-2027 abia acum încep să aducă bani la buget, autoritățile au prevăzut în buget și o sumă foarte mare, de 26,85 miliarde lei reprezentând bani din PNRR.
Investițiile statului, unde o pondere importantă o au fondurile europene, sunt prognozate să ajungă la 150 de miliarde de lei în acest an, față de 119 miliarde lei în 2024. (detalii în tabelul de mai jos).