Banca Națională a României a tăiat cu 0,25 puncte procentuale, la 6,75% rata dobânzii de politică monetară. În același pas au fost reduse și rata facilității de depozit, la 5,75%, și cea a facilității de credit, la 7,75%. BNR vine din nou cu avertismente în ceea ce privește situația fiscală și creșterea salariilor.
Este prima scădere a dobânzilor BNR după ianuarie 2021 și era larg anticipată de analiști, în contextul scăderii inflației până spre 5%.
Banca centrală a menținut rata cheie la 7% începând cu ianuarie 2023, până la decizia de azi, în condițiile unei inflații de două cifre între martie 2022 și iunie 2023.
În comunicatul de presă în care anunță decizia, BNR menționează scăderea inflației la 5,1% în mai, sub nivelul prognozat, în principal ca urmare a ieftinirii gazelor naturale, precum și pe fondul unor creșteri mai mici de prețuri la alimente.
BNR se așteaptă ca inflația să scadă în următoarele luni pe o traiectorie „semnificativ mai joasă” decât cea anticipată în raportul de inflație din mai (5% pentru septembrie, 4,9% pentru finele anului), pe fondul unui efect de bază, al modificărilor legislative din energie, precum și ca urmare a unor creșteri mai mici de prețuri la importuri, simultan cu o ajustare a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Banca notează și scăderea inflației de bază de la 7,1% în martie, la 6,3% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca urmare a corecțiilor cotațiilor mărfurilor alimentare, precum și a unui efect statistic de bază.
„În sens opus au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste și în creștere puternică în aprilie”, notează BNR.
BNR consideră că activitatea economică a crescut mai puțin decât s-a anticipat în primul trimestru din acest an, cu 0,4%, după ce s-a comprimat cu 0,6% în T4 2023, „ astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor”. În același timp, dinamica anuală a PIB a scăzut de la 3% în T4 2023, la 0,1% în T1 2024.
În general, o creștere economică mai lentă reclamă o relaxare monetară, însă BNR menționează că se așteaptă, pe baza datelor cu frecvență ridicată, ca economia să accelereze semnificativ în termeni trimestriali în T2, „vizibil mai solid decât cea anticipată anterior”.
Aici BNR menționează creșterea vânzărilor retail, revenirea producției industriale și accelerarea construcțiilor la un ritm de două cifre.
BNR atrage din nou atenția cu privire la riscurile care vin din zona fiscală, unde deficitul a sărit de 3,4% din PIB la 5 luni și încă nu a intrat în vigoare majorarea pensiilor din septembrie, precum și cu privire la măsurile care ar putea fi luate pentru corecția deficitului.
„Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE”, arată banca centrală.
În piața muncii, situația rămâne tensionată, cu o creștere a efectivului salariaților în aprilie, dar și cu o creștere ușoară a șomajului în aprilie-mai, la 5,4%, dar sub media precedentelor două trimestre de 5,6%. BNR remarcă creșterea cu două cifre a salariului mediu, la o dinamică mai ridicată în acest an, dar și creșterea intențiilor de angajare și a deficitului forței de muncă raportat de companii.
„O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, subliniază BNR.
Și cu privire la evoluția facturilor la energie planează incertitudini, în condițiile în care au fost adoptate recent noi modificări în acest domeniu, ce ar putea duce la creșterea prețurilor.
Banca centrală mai notează și incertitudinile și riscurile venite din conflictul din Orientul Mijlociu, cel din Ucraina, precum și din evoluția economiei europene, mai ales a celei a Germaniei. Banca mai subliniază și importanța absorbției fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU.
Amintim că dobânzile din piață s-au aliniat în jurul nivelului de 6% al facilității de depozit, care a devenit cea mai importantă referință, în contextul unui exces mare de lichiditate în sectorul bancar. Astfel, este de așteptat ca dobânzile să vină în perioadă următoare spre 5,75%, noul nivel al facilității de depozit.
