Președintele partidului de guvernământ din Polonia Jaroslav Kaczynski și președintele PSD Liviu Dragnea sunt enumerați de publicația The Economist printre liderii europeni care conduc din umbră și pe un drum greșit țările. Despre Liviu Dragnea, The Economist menționează că nu a putut ocupa o funcție în stat din cauza unei condamnări, că numește prim-miniștri "șterși", cel de-al cincilea, Viorica Dăncilă, fiind prezentat drept "un membru obscur al Parlamentului European". Un alt exemplu este cel al premierului ceh Andrej Babis, care în absența unei majorități în Parlament, și-ar putea pierde funcția, ceea ce, în opinia jurnaliștilor de la The Economist, nu îl va împiedica să conducă și el din umbră. Un scenariu similar există și în cazul Italiei, în cazul în care partidul lui Berlusconi ar câștiga alegerile, iar fostul premier, pe care, ca și în cazul lui Dragnea, o condamnare, de această dată pentru fraude fiscale, îl împiedică să ocupe vreo funcție, ar ajunge să conducă din umbră, având "locotenenți loiali".
Articolul din The Economist ponește de la faptul că secretarul de stat american Rex Tillerson s-a întâlnit cu Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lege și Justiție, la sediul central al partidului, situat într-u colț al capitalei și care se află în aceeași clădire cu un restaurant japonez., comentariul jurnaliștilor fiind că "la Varșovia puterea nu se află în palatul prezindențial, în cancelaria premierului sau în Parlament", arată news.ro.
Conform The Economist, europenii sunt obișnuiți cu astfel de situații de când Vladimir putin conducea Rusia din poziția de prim-ministru, în timp ce Dimitri Medvedev îi ținea cald scaunul prezidențial.
În decembrie Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a o înlocui cu Mateusz Morawiecki, adjunctul ei, decizie luată pentru a îmbunătăți relațiile Poloniei cu partenerii europeni. Morawiecki este considerat un exponent mai convingător al punctului de vedere al șefului său. Kaczynski a ales să rămână în umbră, pentru a evita inflamarea unui segment larg al electoratului polonez care detestă populismul său naționalist.
"În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce Partidului Social Democrat, de guvernământ, să ocupe o funcție publică. Așa că, în schimb, el numește o serie de prim-miniștri șterși, în timp ce își îndeamnă partidul să lupte împotriva statului paralel, inclusiv împotriva Direcției Anticorupție", notează The Economist, remarcând că acțiunile lui Dragnea vizează inclusiv adoptarea unor legi care fac dificilă sancționarea cazurilor de corupție.
"În luna ianuarie, Viorica Dăncilă, un obscur membru al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în aproape doi ani", scriu jurnaliștii.
În Republica Cehă, Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzații de corupție, nu a putut forma o majoritate, el ocupând funcția de prim-ministru, dar probabil nu pentru mult timp, potențialii parteneri de coaliție condiționându-și sprijinul de retragerea sa.
Ca și în cazul partidului de guvernământ din Polonia, și în cazul Social - Democraților dinRomânia, și în cazul partidului său ANO, Babis este omul orchestră și va dirija acțiunile din culise.
Cât despre Italia, fără a putea estima rezultatul alegerilor, o variantă rămâne victoria coaliției tripartite de extremă-dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obține cele mai multe mandate.
"Dar, ca și în cazul lui Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, îl împiedică pe Berlusconi să preia o funcție în stat, cel puțin până anul viitor, dar are locotenenți loiali", scrie The Economis, menționându-l pe actualul președinte al PE Antonio Tajani, care nu a reușit să ascundă aerul de mediocritate în ceea ce privește această funcție, dar "deține virtutea importantă de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, al cărui purtător de cuvânt a fost de la înființrarea partidului".
