În mediul rural, șomajul în rândul tinerilor trece de 30%, potrivit datelor transmise vineri de INS. La nivelul întregii țări, somajul la grupa de vârstă 15-24 de ani este de aproape 26%, una dintre cele mai ridicate valori din UE. De asemenea, rata tinerilor români care nu sunt cuprinși nici în sistemul educațional și nici pe piața muncii este cea mai ridicată din întreaga Uniune Europeană.
Din cei peste 2,1 milioane de tineri de 15-24 de ani, lucrează circa 277.000, iar cele mai recente date ale INS arată că salariul brut la grupa de vârstă 15-24 de ani este de circa 3000 de lei net, mult mai mic decât la celelalte grupe de vârstă, scrie Hotnews.ro.
Aceasta este probabil și una dintre cauzele șomajului ridicat în rândul tinerilor români. Potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul mediu corect pentru ei ar trebui să fie de circa 5000 de lei, nivelul salariului fiind cel mai important aspect pentru 86,2% dintre participanții la sondaj.
Comparativ cu alte categorii de vârstă, sondajul eJobs mai arată că o treime dintre tineri vor să lucreze de acasă iar jumătate ar accepta un sistem hibrid.
În UE, cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor se înregistrează în Germania, Islanda și Olanda (sub 10%).
Dinamica din România este foarte diferită: cu excepția Capitalei și a Timișoarei, tinerii își găsesc cu dificultate un loc de muncă.
Cum economia a crescut cu doar 0.9% în 2024, ea nu a avut forța de a genera locuri de muncă suficiente, iar dezvoltarea economică a fost foarte inegală. Cea mai îngrijorătoare situație se întâlnește în regiunea Oltenia și Muntenia, unde rata medie a șomajului în rândul tinerilor este mult peste media națională.
România se confruntă cu provocări demografice semnificative, ce vor avea efecte importante asupra pieței muncii în următorii ani, atenționează Banca Națională în Raportul asupra stabilității financiare.
Avem un șomaj de aproape 7 ori mai ridicat în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației
O privire mai adâncă asupra șomajului, făcută de Banca Centrală, arată că România se confruntă cu o problemă foarte serioasă pe piața muncii: avem o valoare de aproape 7 ori mai ridicată a ratei șomajului în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației (13,6%) pentru persoane cu învățământ până la nivel gimnazial comparativ cu 2% pentru persoanele cu studii superioare.
Piața muncii din România este foarte polarizată, mai arată datele BNR, iar în următorii 10 ani ne vom confrunta cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, în special în rândul locurilor de muncă cu nivel de educație aflat la extreme (scăzut și superior).
Conform prognozelor pentru anul 2035, cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din numărul locurilor de muncă disponibile). Dintre ocupațiile cu calificare mai slabă- muncitorii în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi – vor reprezenta 7% din totalul locurilor de muncă disponibile, se mai arată în Raportul asupra stabilității financiare.
Mai avem apoi valul de AI, cu influențe asupra ocupării (prin desființarea sau crearea unor locuri de muncă). În timp ce unele locuri de muncă vor fi înlocuite, altele vor crește datorită implementării AI, în special în domenii precum modelarea AI și inteligența în afaceri.
Printre beneficiile asociate acestei noi tehnologii, cercetările marilor firme din consultanță vorbesc despre îmbunătățirea productivității muncii, unde România nu stă strălucit, deși a făcut progrese în reducerea decalajului față de economiile din regiune.
Astfel, productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2% din cea aferentă țărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%) și marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanță semnificativă de state precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).
Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0% în Croația la 16,6% în România”, arată biroul de Statistică al UE.
De asemenea, mai arată Eurostat, numărul de tineri care se află simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele membre ale UE: cel mai mic număr este în România, în timp ce cel mai mare în Țările de Jos.
România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat.
Tinerii români par să fie de acord cu Kim Kardashian, care spunea că „nimeni nu mai vrea să lucreze în zilele noastre”. Semnele vin de peste tot: dacă te uiți pe grupuri ca subreddit r/antiwork (care are în prezent peste două milioane de membri) sau pe grupurile specializate de pe Discord, vei avea confirmarea acestui lucru.
Sute de mii de români și-au părăsit locurile de muncă în 2021, ca parte a „Marei Demisioneli”. Până acum, s-au scris multe despre moartea culturii girlboss și sfârșitul ambiției. În plus, o nouă cercetare de la City & Guilds a descoperit că unul din zece tineri britanici care nu au intrat pe piața muncii nici n-au de gând s-o facă.
Cum s-a schimbat atitudinea față de muncă și față de învățătură
„Haideți să vedem de ce a crescut numărul celor care nu învață sau care nu vor să învețe în ultimii 150 de ani. Că n-a fost tot timpul așa”, explică într-o discuție cu HotNews.ro economistul șef al BNR, Valentin Lazea, cu ocazia unei discuții pe marginea noii sale cărți: „O istorie morală a politicilor monetare și fiscale”.
În prima perioadă, cea burgheză, spune Valentin Lazea, în afară de burghezia care a avansat prin merite proprii sau meritocratic, persistau anumite elemente din traiul aristocratic, adică a privilegiului moștenit fără niciun merit.
Ei, în perioada respectivă avea sens pentru un tânăr rațional să se căsătorească cu o tânără bogată dintr-o familie bogată pentru că ar fi câștigat mai mulți bani de pe urma acelei căsătorii mai mult decât dintr-o viață de muncă făcând o meserie oarecare, explică economistul șef al BNR.
Apoi a venit Primul Război Mondial, care a distrus toate marile averi, nivelează sau elimină aristocrația și în momentul acela totul se resetează. Din momentul acela, munca devine creatoare de bogăție și de valoare și oamenii știu că pornesc toți de pe picior de egalitate. Și doar cel care va munci mai mult va ajunge mai departe. Ceea ce a crescut în primul rând rolul învățăturii.
„Pentru că nimeni nu voia să muncească în fabrici, uzine sau în mine. Așa că lumea a început să pună mâna pe carte și să învețe, astfel încât într-adevăr, între 1905 și 1990, IQ-ul a crescut pe tot globul.
După care vine perioada de acum consumeristă, când să tipăresc bani în neștire, când poți să câștigi bani pur și simplu aplecându-te pe stradă sau îmbrăcând niște haine și arătându-le la niște puștoaice”, spune Lazea.
Contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie, arată și o analiză a Băncii Mondiale.
În timp ce sentimentul anti-muncă este în creștere, a trăi fără să ai un loc de muncă este practic imposibil dacă nu ai părinți foarte bogați. „A avea un loc de muncă nu înseamnă nici o plasă financiară de siguranță și ești sclavul celui pentru care muncești. Mai bine îmi vând plasma și trăiesc liber”, este unul din mesajele de pe grupurile de tineri de pe Reddit.
Cum va arăta viitorul? „Răspunsul stă în mâinile generației tinere de acum, care va fi la conducere în 10-15-20 de ani. Și aici sunt două posibilități diametral opuse. Prima: generația tânără de acum continuă modelul consumerist în care a fost crescută și educată- un model bazat pe sentimentul de „entitlement”, de îndreptățire. Mie mi se cuvine lucrul cutare doar pentru că m-am născut aici. Total greșit! Unui om care s-a născut pe planeta asta nu i se cuvine absolut nimic! Deci scoateți-vă din cap că vi se cuvine ceva, că nu vi se cuvine absolut nimic!”, spune economistul șef din Banca Centrală.
Problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează este menționată și în lucrarea INS „Tendințe sociale”.
„Un factor îngrijorător pe piața muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 și 24 ani care nu sunt ocupați și nici nu urmează o formă de educație sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populație reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăți în tranziția de la sistemul de educație la piața muncii. Rata tinerilor care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectați fiind tinerii din mediul rural (23,1%) și persoanele de sex feminin (20,9%).”, arată cercetarea Statisticii.
