România a ajuns la un grad de umplere de peste 95% a depozitelor sale subterane de înmagazinare a gazelor naturale, situându-se pe poziția a 8-a în UE în topul procentual al înmagazinărilor efectuate. Și asta în pofida faptului că, de la începutul lunii octombrie, Depogaz a declanșat operațiunile de extragere a gazelor din unele din depozitele sale, arată date analizate de Profit.ro. În continuare, volumul de gaz injectat în ultimele zile este de aproape două ori mai ridicat decât cel extras.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Pe data de 26 octombrie, potrivit Asociației operatorilor de înmagazinare din UE, Gas Infrastructure Europe, România avea depozitați 31,1 TWh, reprezentând 94,86% din capacitatea totală de 32,7 TWh disponibilă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cum joi și vineri, potrivit estimărilor Transgaz, România a injectat în depozite cel puțin 176 GWh și a extras maximum 99 GWh, rezultă că la finalul săptămânii se aflau înmagazinați în depozitele operate de Depogaz și Depomureș minimum 31,18 TWh TWh, reprezentând 95,09% din capacitatea totală.
Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa
Începând cu data de 4 octombrie, Depogaz a început să extragă gaze din unele din depozitele pe care le operează, chiar dacă volumul injectat în celelalte depozite este în continuare unul superior.
Gradul de umplere a depozitelor din România este superior mediei europene, de 93,93%.
În prezent, doar 7 state din UE au depozitele mai pline decât România: Belgia, Portugalia, Franța, Danemarca, Polonia, Germania și Croația. Dintre acestea, Belgia, Portugalia, Danemarca și Croația au o capacitate de depozitare redusă.
Mai îngrijorător este faptul că pe ultimele locuri se situează țări din regiune, Austria, Bulgaria, Ungaria și chiar și Ucraina.
Și asta în pofida faptului că, potrivit publicației de specialitate ICIS, unele companii din UE au reluat injecțiile de gaz în depozitele ucrainene, ca urmare a scăderii prețurilor spot, a gradului ridicat de înmagazinare din UE și a surplusului de gaze de pe piața europeană, rezultat al reducerii voluntare a consumului și a vremii mai calde.
Companiile nerezidente și-au suspendat activitățile în Ucraina la începutul războiului Rusiei în februarie 2022, descurajate de riscul militar și de introducerea legii marțiale de către guvernul ucrainean.
Cu toate acestea, de la începutul lunii octombrie, importurile fizice combinate în Ucraina din Ungaria, Polonia și Slovacia au crescut la o medie de 7,6 milioane de metri cubi/zi, comparativ cu o medie de 3 milioane de metri cubi/zi de la începutul anului.
Companiile din UE, precum și companiile ucrainene și moldovenești se grăbesc să profite de scăderea prețurilor spot la gaze în Europa pentru a cumpăra mai multe volume înainte de iarnă. Cum însă majoritatea depozitelor europene sunt aproape pline, s-au îndreptat către Ucraina, care are o capacitate de stocare de 324 TWh, din care numai o treime, 103,4 TWh, este utilizată în prezent.
Cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale între ele privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta, astfel încât Comisia Europeană a pregătit un proiect de reguli obligatorii de solidaritate care se vor aplica în astfel de situații de criză.
România a purtat discuții încă din primăvară cu vecinii săi Bulgaria și Ungaria pentru încheierea de acorduri bilaterale de solidaritate pe gaze, însă de atunci autoritățile nu au comunicat nimic cu privire la rezultatul negocierilor. Profit.ro a întrebat în mod oficial Ministerul Energiei, în urmă cu o lună, care este situația în această privință, fără a primi deocamdată vreun răspuns.
Recent, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului de la Budapesta, Péter Szijjártó, a anunțat că Ungaria, care în prezent are depozitele pline în proporție de 83,5% și care înmagazinează gaze și pentru state vecine, va refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutorare solidară cu gaze naturale între statele membre UE în caz de criză negociat la nivelul instituțiilor comunitare.
Dacă din punct de vedere al siguranței alimentării, gradul ridicat de umplere a depozitelor este un lucru pozitiv, din punct de vedere comercial și al prețurilor, anul viitor, pe piață s-ar putea simți și efecte negative.
De obicei, dată fiind capacitatea limitată de extragere, România termină iernile cu gaze depozitate neutilizate, chiar și când nivelul înmagazinărilor se situează sub 80% din capacitatea totală.
Iar gazele care, foarte probabil, vor rămâne neextrase la primăvară nu sunt cele alocate de Guvern la preț reglementat (de 150 lei/MWh, pentru alimentarea clienților casnici și CET-urilor), acestea teoretic urmând a fi consumate în această iarnă, ci au fost achiziționate în vederea depozitării la prețurile ridicate de pe piață în această vară. În plus, va fi necesară achitarea de noi tarife, ele intrând într-un nou ciclu de depozitare.
Iar, odată cu sfârșitul iernii, prețul gazelor, având caracter sezonier, are tendința de a se reduce, devenind sensibil mai mic decât cel de achiziție în vederea înmagazinării, plus tarifele de înmagazinare aferente a două cicluri.
Primăvara viitoare, situația ar putea fi diferită, însă, în condițiile în care livrările Rusiei către Europa vor scădea în continuare. În această vară și toamnă, companiile europene au umplut depozitele (și) cu gaze rusești, ceea ce anul viitor ar putea deveni un lucru imposibil. În aceste condiții, prețul sezonier al gazelor din primăvara, vara și toamna anului viitor ar putea să nu scadă ca în perioade normale, iar gazul depozitat, cu tot cu tarifele aferente a două cicluri, să fie în continuare competitiv.
