Deficiențele economice fac aderarea României la Zona Euro să pară nerealistă. Cel puțin asta arată Raportul de analiză a convergenței ”România – Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
„În timp ce autoritățile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenția fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice și a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum și pe eforturile de stăvilire a inflației și evitare a unei recesiuni puternice”, indică raportul.
În document este menționat faptul că, în acest moment, doar Croația și Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a prețurilor.
„Toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv”, mai susțin specialiștii.
Trecerea la Zona Euro este destul de costisitoare pentru statele membre. O evaluare a asociației băncilor croate arată că adaptarea la moneda euro va necesita investiții de sute de milioane de euro.
„Adoptarea euro va costa băncile locale din Croația aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT și a rețelelor de bancomate”, se mai arată în raport.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru B1 TV că obiectivul strategic al României de a adera la Zona Euro rămâne la fel și nu s-a diluat, în ciuda problemelor economice cu care Europa în ansamblu se confruntă.
Dăianu a explicat apoi și principala problemă a României, care ne ține departe de Zona Euro.
„Aderarea la Zona Euro e un obiectiv central, strategic al României, așa cum e intrarea în Spațiul Schengen. Eliberarea de MCV, cu părțile sale bune, dar și rele, e un obiectiv strategic al României. (…)
Din păcate, ceea ce unii parcă nu vor să înțeleagă e că intrarea în Zona Euro și mai ales intrarea prealabilă în mecanismul cursurilor de schimb, care e o anticameră – nu poți să intri în Zona Euro prin decizia Guvernului sau a Parlamentului României – trebuie să intri și în mecanismul cursurilor de schimb, în care se stă cel puțin doi ani.
Pentru a reuși acest pas, ai nevoie de finanțe publice sănătoase. Asta înseamnă să ai deficite mici de-a lungul ciclului economic, să nu ai probleme cu datoria publică. Deficitele foarte mari crează datorii suplimentare, care se adaugă la stocurile datoriei, care devine tot mai greu finanțabilă.
Pariul pe care unii cred că-l pot câștiga, să stabilizezi datoria publică și să reduci deficitele bugetare prin o inflație înaltă, nu are cum să fie câștigător, că destabilizezi social o societate. Deci o inflație foarte mare destabilzează societatea.
Deci în analiză nu se spune că aderarea la Zona Euro nu ar fi un obiectiv strategic al României, și aici ne diferențiem noi de Ungaria, Cehia, Polonia, Croația și Bulgaria. Sunt mai înaintate decât noi. De fapt, Croația e foarte de aderare, Bulgaria e în această anticameră, dar nu au problema deficitelor pe care o avem noi”, a explicat Daniel Dăianu.
Acesta a subliniat că o aderare la Zona Euro e pur și simplu exclusă atât timp cât problema deficitelor nu e rezolvată: „Nici nu se discută cu noi. Nu discută Banca Centrală Europeană, nici Comisia și nu se discută de către cei care iau această decizie. Deci avem nevoie de consolidare fiscală și nu doar pentru că dorim să intrăm în Zona Euro, ci pentru că e bine pentru noi să avem deficite mici”.
Președintele Consiliului Fiscal a atras atenția și asupra contextului economic internațional, care nu ne ajută deloc: „E o situație foarte foarte grea în economia europeană, că e un război care lovește năparasnic toate statele membre, există costurile tranziției energetice, sechelele pandemiei, se frâng relațiile comerciale pentru că se intră într-un nou Război Rece, toate aceste complică misiunea de aderare la Zona Euro, dar nu înseamnă că se diluează acest obiectiv strategic”.
Când ar putea intra, totuși, România în Zona Euro
Întrebat când am avea, totuși, șanse să aderăm la Zona Euro, Daniel Dăianu a răspuns: „Potrivit angajamentelor asumate de Guvernul României ca în 2024 să reușim să aducem deficitul bugetar în jur de 3% din PIB, care e un nivel respectabil având în vedere deficitul de acum, chiar cel programat pentru acest an – 5,84% din PIB, care e un deficit mare.
Aici exclud impactul schemei de compensare. Dacă vom reuși în acest an să aducem defictul sub 6% – dar subliniez chestiunea mare energetică cu un impact consdierabil asupra finațelor publice și vedem ce iese din socotelilor Guvernului și regândirii sistemului de reglementare a pieței energiei și acestei scheme – dacă vom reuși în câțiva ani să aducem deficitul la 3%, în 2024 sau 2025, ar urma cel puțin doi ani de stat în acest mecanism de verificare a robusteții bugetului public. Deci 2026 – 2027 dar e un scenariu optimist”.
