Marile bănci din România nu au fost consultate cu privire la intenția exprimată de PSD de a introduce o taxă de “solidaritate” pe afacerile companiilor mari, cu rulaje de peste 100 de milioane de euro, începând de anul viitor și atenționează, la Videoconferința Profit Financial.forum, că orice măsură fiscală ar trebui să fie însoțită de o analiză de impact și adoptată doar după consultări cu părțile afectate, mai ales că România este în competiție, inclusiv fiscală, cu alte țări, iar creșterea taxării ar putea afecta economia și locurile de muncă. Mai mult, companiile ar putea fi lovite diferit de impozitare, în funcție de domeniul de activitate.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Garanti BBVA, Philip Morris România, UniCredit Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Depozitarul Central, Evergent Investments, ING Bank, Institutul de Studii Financiare, Grupul Nordis, SIF Banat-Crișana, SIF Muntenia, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
“Nu am fost încă consultați. Încă nu avem de ce să reacționăm, fără să vedem o analiză de impact. Asistăm și la o schimbare de guvern și de paradigmă, pot exista tot felul de repercusiuni, mai ales că este o perioadă care corespunde sfârșitului de an și cu crearea bugetului pe anul viitor”, semnalează Bogdan Neacșu, director executiv al CEC Bank și președinte al Asociației Române a Băncilor.
PSD insistă pentru introducerea unei “taxe de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri care să se aplice firmelor cu rulaje anuale de peste 100 de milioane de euro. UDMR este de acord cu măsura, președintele PNL declară că se opune.
“Cred că este foarte importat că avem pretenția la predictibilitate. Ne preocupă atât ca bancheri, cât și ca antreprenori”, adaugă Neacșu.
Sergiu Manea, director executiv al BCR, spune că măsurile trebuie discutate cu mediul de afaceri și că momentan nu vede nicio propunere asumată.
„E o discuție pe care o văd în talk show-uri și paragrafe în presă, pe surse. Eu cred foarte mult în dialog. Important e să avem o măsură a impactului. Trebuie să vedem care este obiectivul unei astfel de taxe, care este impactul”, subliniază Manea.
Politica fiscală ar trebui să ducă la dezvoltarea țării și nu la rezolvarea unor probleme pe termen scurt, adaugă acesta.
O analiză de impact cere și Florin Ilie, director general adjunct al ING Bank România.
“Înainte de orice măsură mă aștept să avem o analiză corectă de impact, cu bune și cu rele, cu plusuri și cu minusuri, ca la orice măsură în viață. Și cred că dialogul este cea mai bună cale de urmat”, spune Florin Ilie. “Ce trebuie să faci este să te consulți cu ceilalți. Discuțiile prin forumul public nu înseamnă dialog și nici nu presupun bună credință.”
Acesta avertizează cu privire la politicile publice care ar putea să ducă la afectarea locurilor de muncă. “Suntem într-o concurență cu alte țări, fiscal, bugetar, economic.”.
Grupul companiilor cu afaceri de peste 100 de milioane de euro este foarte divers, iar o rată de impozitare de 1% ar putea fi disproporționată. „Sunt sectoare de activitate diferite, specii complet diferite. Sunt companii care au rata de profit de 3-4%, unele au mai mult”, mai arată Florin Ilie.
Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank și fost președinte al ARB, inclusiv în perioada în care PSD introducea taxa pe activele financiare ale băncilor, numită inițial “taxa pe lăcomie”, spune că băncile au agilitatea să se descurce cu probleme recurente.
“Am găsit soluții și în trecut în fața unor probleme mai dificile și mai agresive, nu e o vorbă goală, agilitatea face parte din conceptele pe care le utilizăm, inclusiv în organizare. Le luăm în calcul, vedem toate aceste vânturi potrivnice, dar asta nu înseamnă că nu găsim o soluție prin care să trecem mai departe”, spune Oprescu.
Taxa pe activele bancare a fost introdusă prin OUG 114/2018 în pragul Crăciunului, fără un studiu de impact, fără discuții cu băncile și cu multe neclarități. După câteva luni, taxa de 1,2% pe an a fost redusă la 0,4% pe an, la o bază mai mică impozabilă, și aplicată doar băncilor cu profituri. Ulterior, taxa a fost eiliminată, din 2020.
Ce urmează pe piața bancară, bursieră și a asigurărilor
PNRR este despre execuție, un suport extraordinar pentru o transformare fundamentală a economiei. Ar trebui să petrecem mai puțin timp discutând despre cum ar putea fi schimbat, mai semnalează Sergiu Manea, președintele executiv al BCR.
“Petrecem foarte mult timp în a contempla și a gândi și răzgândi ce o fi bine, ce n-o fi bine. PNRR este despre execuție, despre impact. PNRR este un suport extraordinar pentru o transformare fundamentală a economiei noastre. E rezerva de energie, pentru că urmează o mobilizare fără precedent în ceea ce privește idei, surse de finanțare și modalități în care vor arăta economiile viitorului și cred că acesta ar trebui să fie obiectivul acum”, spune Sergiu Manea.
Discuții despre modificarea PNRR au apărut după ce PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, social democrații fiind nemulțumiți de modul în care a fost negociat planul României cu Comisia Europeană.
Programul este însă deja aprobat și România a primit și prima tranșă de finanțare. Sergiu Manea spune că PNRR, care include o serie de obiective în funcție de care vor fi acordate finanțările, trebuie privit în legătură cu fondurile care vor veni din politica agricolă comună (CAP) și împreună cu MFF - cadrul financiar multianual al UE -, astfel că la BCR sunt făcute acum pachete educaționale pentru antreprenori.
CEO-ul BCR vorbește despre o misiune a sistemului bancar de a merge mână în mână cu economia reală și crede că ultimii doi ani sunt relevanți în această privință, mai ales dacă ne uităm la datele privind creditarea. Anul trecut creditul a crescut ca în 2019, în pofida unei contracții de 3,9% a economiei, în timp ce rata de creștere din acest an a ajuns la cel mai ridicat nivel de la criza financiară încoace.
“România SA, România SRL și gospodăriile din România au atins un grad de maturitate financiară foarte important. Intermedierea financiară a ajuns într-un punct de inflexiune foarte important”, spune Manea, care se arată optimist și cu privire la următorii ani.
Pe de altă parte, concedierea angajaților care nu îndeplinesc condițiile din certificatul verde COVID ar afecta drepturi constituționale și ar trebui să dispară din vocabularul oricărui antreprenor, atenționează Bogdan Neacșu, directorul executiv al CEC Bank și președintele Asociației Române a Băncilor.
O inițiativă care introduce obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19 sau a testării periodice a nevaccinaților pentru toți angajații este la acest moment în dezbatere în Parlament.
Presiunea valului al patrulea al pandemiei a scăzut, dar în Parlament încă există în dezbatere o inițiativă prin care ar apărea obligația vaccinării angajaților- cu o variantă prin care este obligatorie testarea frecventă ca alternativă -, sub sancțiunea suspendării salariaților. În România rata vaccinării este de circa 40%, a doua cea mai mică din UE. Mai multe țări din UE au impus restricții persoanelor nevaccinate, dar doar câteva au restricționat dreptul la muncă în funcție de certificatul covid – Italia pentru toți angajații, Franța pentru unii bugetari, Austria pentru angajații care intră în contact cu alte persoane.
“Problema aceasta a covidului, a pandemiei și a modului în care să facem față a creat un zigzag în care trebuie să ne pregătim noi ca bănci și ca angajatori, pentru că vedem că problema certificatului verde încet-încet se duce în relaționarea dintre angajat și angajator”, arată acesta.
Directorul executiv al CEC Bank spune că nu anticipează introducerea obligativității certificatului COVID la locul de muncă, astfel că nu anticipează nici potențialele efecte. “Din punctul nostru de vedere cred că nu se pune problema să fie afectate relațiile de muncă. Lucrul acesta rămâne la judecata fiecărui angajat în raport cu angajatorul lui. Până la urmă sunt drepturi constituționale în ceea ce privește accesul la muncă, nu cred că am putea noi să le îngrădim ca angajatori”, este opinia acestuia.
“Câtă vreme nu există o lege adoptată în Parlament, nu avem de ce să ne exprimă. Ce ne interesează e să asigurăm continuitatea activității, indiferent care va fi legea adoptată. Ca bancă și ca angajator ne bazăm pe angajații noștri și sunt convins că vom găsi o soluție eficientă la momentul respectiv. Nu ne punem problema de concedieri sau de lucruri de genul acesta, mi se pare că subiectul ar trebui cumva să dispară din vocabularul oricărui antreprenor. Până la urmă suntem aici să ne adaptăm și să găsim o soluție chiar și în astfel de situații”, adaugă președintele ARB.
Opinia lui Neacșu este susținută și de Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România. “Suntem aici să găsim soluții, în cadrul juridic care ne va fi pus la dispoziție, astfel încât să asigurăm continuitatea businessului și continuitatea relației și să stabilim acele semințe de încredere în relația cu clienții. Cum spunea și Bogdan, trebuie să dispară din tema publică această îngrijorare care nu aparține sectorului bancar”, spune Oprescu.
Creditul nou a atins cel mai ridicat ritm de la perioada de boom de dinainte de criza financiară și o performanță similară în următorii 5 ani ar putea mobiliza sume în economie de 3-4 ori mai mari decât cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, care la rândul său e un “booster” pentru România, mai spune Sergiu Oprescu. El avertizează că rămân probleme de rezolvat în ceea ce privește interacțiunea dintre sectorul bancar și stat: “Stăm destul de prost la finalizare!”
“Sectorul bancar în 2021 va acorda probabil peste 110 miliarde de lei credite noi în cursul anului. O sumă aproximativ similară a fost originată în 2008. Suntem la un moment de record istoric al avansului creditului în România. Ceea ce a dus automat și la o inversare a trendului de dezintermediere financiară. Suntem într-un punct de inflexiune, de acum ne așteptăm al o creștere a intermedierii financiare”, arată Sergiu Oprescu.
Despre PNRR, Oprescu spune că poate fi un “booster” care ar putea așeza economia României pe orbita europeană. “Bineînțeles că PNRR este o șansă de transformare profundă, moleculară a economiei României, să punem pe baze corecte întreaga structură a economiei. PNRR este un proiect de execuție, nu de dezbatere. Trebuie să discutăm de agilitate și de capacitatea de project management, de a introduce și implementa acele reforme structurale pentru a avea acces la banii respectivi”, arată Oprescu.
Băncile ar putea avea o implicare directă în garanțiile financiare pentru reziliență, garanțiile de portofoliu pentru acțiune climatică, cu un volum de aproape 1 miliard de euro. Istoria, inclusiv cea recentă, arată că guvernul nu se mișcă în direcția în care-și doresc băncile nici măcar în chestiunile discutate și asumate, cum ar fi cele legate de digitalizare, după cum povestește Oprescu. “Stăm destul de prost la finalizare, așa când jucăm la mijlocul terenului toți suntem de acord. Aduc aminte de agenda digitală, aveam chiar un mecanism de comisie interministerială, în care inclusiv ARB avea un reprezentant. Nu s-a întâmplat. De ce nu s-a întâmplat? E lipsa de predictibilitate despre care vorbim. Dacă digitalizarea s-ar fi făcut în perioada 2016-2017 în care ARB a ridicat problema, altul era răspunsul nostru în pandemie”, spune Oprescu.
Printre problemele ridicate de bănci se numără cele legate de semnătura digitală, ridicarea automată a popririlor sau identificarea clienților în baza de evidență a populației pentru procedura obligatorie de cunoaștere a clientelei. Cu semnătura electronică reglementată în sensul propus de bănci s-ar fi făcut mai rapid și cu mai puțin stres pentru clienți moratoriile de anul trecut, arată Oprescu.
“Pot să constat că nu s-a întâmplat, deși în toți cei 6 ani cât am condus ARB am avut asigurări de la toate nivelurile că putem să facem aceste lucruri. Că nu s-a întâmplat înseamnă că nu a existat suficientă voință la nivelul stakehholder-ilor, ne-am blocat în mici poziții excentrice. Sper ca această criză să accelereze rezolvarea acestor probleme”, spune Oprescu. O propunere a băncilor a fost ca popririle de la Fisc să fie ridicate prin intermediul Transfond, astfel încât să nu mai existe situații în care clienții să rămână cu conturile blocate din cauza comunicării cu autoritățile.
“Am scris scrisori, am primit și răspunsuri favorabile. Nu s-a întâmplat probabil pentru că Transfond era o entitate în afara MFP, poate că acum va fi altfel”, adaugă Oprescu.
Economia României a trecut bine până acum prin criza generată de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a unei mai bune colaborări între bănci și firme sau populație, în timp ce riscuri viitoare vin din evoluția pieței energetice la nivel mondial și din impactul asupra inflației, care ar putea aduce noi presiuni pe dobânzi, arată Florin Ilie, director general adjunct al ING Bank România, responsabil cu aria corporate.
“Până acum economia - populația și firmele au trecut destul de bine prin criza asta, relativ la ce s-ar fi putut întâmpla și la riscuri. E un lucru bun, arată o reziliență bună a economiei, arată că am învățat mult din crizele anterioare, arată mult mai mare colaborare între sectorul bancar și cel creditat”, spune Florin Ilie.
Ilie crede că dobânzile de pe piața interbancară au ajuns la un plafon, după creșterile accelerate din ultima lună (un salt de circa 40 de puncte de bază), în condițiile în care am avut o creștere a inflației până aproape de 8% în România, la 5% în zona euro, respectiv la peste 6% în SUA.
“Cred că va mai dura vreo 2-3 luni până când ne vom lămuri încotro merge inflația, dacă acest pariu al băncilor centrale majore din lume că este un vârf care se va potoli se va adeveri. Piața probabil crede în mare măsură această așteptare, încă nu este în preț altceva”, spune Ilie.
În privința creditării și adaptării la risc, Ilie vorbește despre un reglaj fin în ceea ce înseamnă avansul și dobânzile astfel încât gradul de îndatorare să nu fie prea ridicat, dar nu vede probleme în acest moment și spune că piața este susținută și subliniază din nou experiența din criza precedentă.
Pe nișa asigurărilor, piața asigurărilor generale și de viață a crescut cu 15% în primele nouă luni ale acestui an, de la aproxmativ 8,5 miliarde de lei în septembrie 2020, spune Valentin Ionescu, directorul Direcției Generale, Sectorul Asigurări Reasigurări.
"Pe piața asigurărilor a existat puțină tensiune în acest an, dar în pofida pandamiei și a evenimentului din septembrie (retragerea autorizației de funcționare a City Insurance, liderul industriei - n.r.), subscrierile au crescut cu 15% în primele nouă luni. De asemenea, subscrierile din asigurări de viață au crescut cu 22%, iar cele pe sănătate au avansat cu 9%", a spus Ionescu. El a adăugat că ASF lucrează la îmbunătățirea și rebalansarea structurii pieței asigurărilor. "Practicile incorecte nu vor fi permise și nu vor fi niciodată permise. Suntem foarte fermi în sesizarea, analiza și închiderea tuturor celor care nu se conformează legalității în piața asigurărilor și sperăm ca anul 2022 să ne arate o evoluție și mai bună decât rezultatele industriei aferente primelor nouă luni din 2021", a mai spus reprezentantul ASF.
În privința evoluției tarifelor RCA după falimentul City Insurance, Ionescu a afirmat că prețurile practicate de liderul pieței nu ar trebui să fie o referință pentru acest segment de piață. "Nu aș folosi ca referință tarifele practicate de o companie care a intrat în insolvență, având în vedere că acele tarife erau nesustenabile. România este campioană la accidente pe șosele, frecvența și severitatea daunelor este foarte mare, România este lider la nivelul Europei la acești indicatori. Toate acestea se văd în tarifele calculate de actuarii asigurătorilor. Dacă vrem un serviciu bun pe RCA, trebuie să avem și un preț corect. Rămâne de văzut unde este acest echilibru al tarifului corect. Atunci când se întâmplă riscul, asigurătorul trebuie să aibă capacitatea să despăgubească clientul în termenul legal și cât de repede se poate. Trebuie să ieșim din paradigma asigurărilor obligatorii, piața de profil din România are și alte produse de asigurare, foarte interesante de altfel", a mai spus Ionescu.
El a afirmat că insolvența City Insurance nu poate fi comparată cu falimentele Astra Asigurări și Carpatica Asig. "În cazul City Insurance, vorbim de o fraudă. Compania a depus la ASF falsuri în direcția susținerii faptului că City Insurance este solvabilă, situația fiind o premieră în istoria ASF. Împreună cu ceilalți stakeholderi din piață - asigurători, brokeri, asociații profesionale - se poate lucra la îmbunătățirea cadrului legal, în acest sens fiind pe circuitul parlamentar câteva inițiative. Toți cei prezenți în această piață trebuie să acționeze corect și onest, astfel încât să avem un echilibru pe această piață. Dacă vom avea interese ale unor grupuri care vor predomina, întotdeauna vom avea distorsiuni. ASF va face tot posibilul să mențină acest echilibru, în limita legislației care o guvernează.
Pe de altă parte, există și limitări, cum ar fi faptul că ASF nu poate interveni asupra societăților pe care nu le supraveghează, societăți care fac parte din procesele în care sunt implicate companiile de asigurări sau intermediarii", a spus directorul ASF.
Piața asigurărilor din România s-a confruntat însă în ultimii 20 de ani cu mai multe falimente, toate caracterizate prin faptul că respectivele companii aveau capital autohton, expunere ridicată pe RCA și capitalizare insuficientă pentru acoperirea riscurilor din portofoliu și plata despăgubirilor, arată Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).
"Mai devreme s-a vorbit de Astra Asigurări și Carpatica Asig, dar ar trebui să ne ducem mai în spate, la începutul anilor 2000, când Metropol și Grup As, două companii locale, cu acționariat românesc, au falimentat. Aceste companii vindeau aproape exclusiv RCA și aveau expunerea foarte mare pe acest risc. Aceste companii au avut același patern, erau din România, vindeau mult RCA și aveau insuficient capital în raport cu riscurile preluate în asigurare și, implicit, pentru a susține plata despăgubirilor", amintește Roșu.
El a adăugat că nivelul de educație financiară este insuficient atât în rândul celor care finalizează liceul sau facultatea, cât și în cazul celor care activează în industria asigurărilor.
"Toată lumea spune că polița RCA este pentru ceilalți șoferi din trafic, nu pentru cel care a încheiat-o. Este cea mai mare prostie spusă vreodată de cineva. RCA-ul te protejează pe tine pentru daunele produse pasagerilor aflați în mașină, care pot membri ai familiei, copii, prieteni. Dacă un șofer intră într-un copac și pasagerii din mașina acestuia suferă vătămări corporale, aceștia vor fi despăgubiți prin intermediul poliței RCA pe care a încheiat-o. Acest lucru nu a fost comunicat corect de către asigurători, nu a fost transmis personalului care vinde aceste polițe și, iată, s-a creat o confuzie foarte mare în acest sens.Ca atare, trebuie să ne întoarcem și să punem cu toții mâna pe carte", a mai spus șeful BAAR.
Recuperarea dezechlibrului reputațional generat de falimentul City Insurance nu va fi un proces ușor pentru industria asigurărilor, a atenționat Alexandru Ciuncan, directorul general al Uniunii Societăților de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR). El spune că, pe de altă parte, industria asigurărilor participă la stabilitatea economiei atunci când, în urma unei daune, achit despăgubirile, plățile însumând 3,5 milioane de euro/zi.
El spune că piața și consumatorii au trecut printr-un moment important, care cu siguranță va fi depășit.
"Spre exemplu, 42% dintre români sunt mai interesați de asigurările voluntare de sănătate, 37% au spus că sunt mai interesați de asigurările de locuință, 30% sunt mai interesați de asigurările de viață. Toate aceste percepții se văd translatate în rezultatele industriei de asigurări, subscrierile companiilor de profil avansând cu 15% în primele 9 luni ale acestui an", a spus Ciuncan.
Reprezentantul UNSAR este de părere că educația financiară este un domeniu în care toți jucătorii din industrie trebuie să depună eforturi.
Și Marian Siminică, director executiv în cadrul Institutului de Studii Financiare (ISF), consideră că stabilitatea sistemului financiar este influențată, printre altele, de gradul de educație financiară în rândul populației și, în acest context, cursurile de educație în acest domeniu trebuie să înceapă din ciclul școlar primar și continuate pe tot parcursul vieții.
"Avem foarte mult de lucru pe zona educației financiare. Cu toții ne dorim stabilitatea sistemului financiar, fie că activăm în entități din acest domeniu, fie că suntem simpli consumatori. Stabilitatea sistemului financiar este esențială pentru funcționarea economiei și se bazează semnificativ pe gradul de încredere al populației în serviciile oferite de entitățile din piețele de capital. Această încredere se poate obține, pe de o parte, prin creșterea gradului de profesionalizare a serviciilor oferite, prin creșterea calității acestora, iar pe de altă parte, prin asigurarea unui nivel semnificativ de educație financiară în rândul populației", a spus Marinică.
Directorul ISF afirmă că "este greu pentru cineva fără noțiuni elementare despre valoarea în timp a banilor sau despre efectul inflației asupra economiei să înțeleagă investițiile pe piața de capital".
"Trebuie să pornim devreme cu formarea unor comportamente de economisire, după care să-i învățăm pe cei mici să deprindă acest obicei de investire. Lucrurile sunt într-o dinamică favorabilă. Sunt realizate la nivelul OECD, periodic, la 5 ani, studii în acest sens și cel din 2020 relevă un nivel scăzut de educație financiară, dar cu o tendință ușor favorabilă", a mai spus reprezentantul ISF. Potrivit lui Siminică, la nivelul ISF există preocupări în această direcție, în condițiile în care instituția are ca obiectiv creșterea gradului de profesionalizarea a actorilor implicați în piețele financiare.
În parteneriat cu Ministerul Educației, ISF a reușit să introducă în curricula școlară cursuri de educație financiară, un exemplu în acest sens fiind cel pentru elevii de clasa a VIII - a. "Procesul nu a fost lipsit de obstacole. Ne-am lovit de lipsa profesorilor care să susțină acest curs, care să reușească să transmită elevilor, pe înțelesul acestora, informațiile din acest curs. Plecând de la această necesitate, a apărut dorința profesorilor de a învăța, pe de o parte, și a entităților din piață de a sprijini, pe de altă parte.
În acest context, în parteneriat cu ASF, ISF a lansat un proiect de formare profesională de 60 de ore pentru profesorii interesați să predea cursul de educație financiară. Interesul profesorilor față de acest curs a fost foarte ridicat, aproape 1.000 de solicitări au fost depuse, în condițiile în care o clasă are 30 de cursanți. A fost efectuată o triere și, în prezent, peste 200 de profesori participă și chiar au finalizat acest curs. Majoritatea profesorilor interesați de acest curs nu aveau pregătire economică, erau specializați pe alte discipline", a spus Siminică.
Directorul ISF spune că în piață sunt foarte multe voci care susțin că pregătirea elevilor în zona financiară ar trebui să pornească devreme, de la ciclul primar, chiar de la grădiniță. "
Subscriu la această idee. La nivelul Ministerului Educației, în vara acestui an, s-a constituit un grup de lucru pentru a identifica soluții pentru introducerea unui curs de educație financiară pentru elevii din clasele III-VII. Sunt speranțe ca în următorii ani să avem teme de educație financiară în cadrul unor discipline, începând cu clasa a II - a. Educația financiară trebuie continuată și în licee, și în univerități, ba chiar o văd ca o pregătire continuă, pe tot parcursul vieții, pentru că piețele se schimbă, apar elemente noi, vedem influența digitalizării", a arătat reprezentantul ISF.
La bursă, anul 2021 a adus un număr record de noi emitenți, iar perspectiva simplificărilor fiscale ar urma să majoreze încă și mai mult conturile active ale investitorilor individuali. Atât partea de cerere, cât și cea de ofertă au avut creșteri semnificative în cursul acestui an.
La Bursa de Valori București a fost un număr de 21 de listări de companii, dintre care 3 societăți au fost la cota pieței reglementate, în paralel cu aproape 30 de noi emisiuni de obligațiuni corporative și constanță trimestrială pentru ofertele de titluri de stat pentru populație în programul Fildelis, spune Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori București.
Numărul portofoliilor a crescut la 75.000, iar dintre acestea 28.000 erau reprezentate de investitorii activi, cu cel puțin o tranzacție în ultimele 6 luni. „Pe acești parametri – foarte importanți – evoluția bursei a fost una foarte bună”, spune Tănase.
Aceste intrări în piață au favorizat și o ridicare a multiplillor, indicii având o creștere de aproximativ 30% de la începutul anului. Bursa românească are un proces de consolidare în indicii de piață ermergentă, agenția de evaluare financiară FTSE Russell promovând în septembrie companiile OMV Petrom (SNP) și TeraPlast Bistrița (TRP), în timp ce în decembrie acțiunile One United Properties (ONE) intră în structura indicelui FTSE All Cap și Transport Trade Services (TTS) în cel pentru Micro Cap. „Noi dorim ca poziția României în cadrul acestui indice să devină din ce în ce mai mare și să avem din ce în ce mai multe companii care să fie prezente”, spune Tănase care menționează premise bune sub acest aspect și pentru 2022.
În pofida scăderilor de preț ale titlurilor de stat, fondurile de la Pilonul II vor veni cu un rezultat pozitiv până la finalul de an, a afirmat Radu Crăciun, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Fondurile românești de pensii au avut un randament mediu anual de 6% în ultima decadă, beneficiind de un trend multianual de creștere a obligațiunilor guvernamentale. Tendințele inflaționiste au pus presiune pe dobânzi, iar deprecierile recente pe titlurile de stat emise în trecut sunt de natură să afecteze performanța acestora, spune Radu Crăciun, președinte al BCR Pensii, care adaugă, însă, faptul că 2021 raportările vor fi pentru rezultate pozitive.
Declinul pe segmentul instrumentelor cu venit fix este compensat de anul bun pentru acțiuni, dar reglementările care impune o investiție de cel puțin 50% în titluri de stat pentru entitățile de la Pilonul II al fondurilor de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii vor afecta industria. Stocul existent de obligațiuni guvernamentale din portofoliu rămâne expus unor scăderi în cazul menținerii presiunilor inflaționiste.
Având o carieră lungă de bancher, acesta atrage atenția că statul ar trebui să fie mai atent în ceea ce privește stimularea economisirii. Spre exemplu, plafonul anual de deductibilitate fiscală de 400 de euro la angajat și 400 de euro la angajator pentru contribuțiile la fondurile de pensii facultative este depășit, având în vedere că de când acesta a fost adoptat salariul mediu din România s-a dublat. Astfel, ar fi necesară o modificare a cadrului normativ în sensul ca deductibilitatea să reprezinte un anume procent din salariu, a conchis Crăciun.
Activitatea de tranzacționare la bursă pe segmentul regular este însă în suferință, iar preocupările trebuie să fie pentru atragerea românilor dezamăgiți de randamentele real-negative pe instrumentele cu venit fix, spune președintele SIF Banat-Crișana, Bogdan Drăgoi.
Listări de noi companii, un număr semnificativ de obligațiuni corporative aduse la cota bursei și creștere în credibilitate a pieței locale prin includerea unor emitenți în structura indicilor internaționali. Acest tablou pozitiv nu cadrează cu o aparentă lăsare în părăsire a pieței reglementate, ce nu și-a îmbunătățit lichiditatea.
Într-adevăr, majoritatea sesiunilor au o valoare a schimburilor sub rulajul mediu zilnic al pieței de acțiuni de 49,10 milioane lei (10,15 milioane euro) din anul 2020. Activitatea de tranzacționare a fost în intervalul ianuarie-octombrie 2021 de 39,18 milioane lei (7,97 milioane euro), cu 20,20% mai mică decât cel de anul trecut. O ameliorare parțială este reprezentat de câștigul în adâncimea pieței, cu un număr mai mare de simboluri depășind reperul unor transferuri de 1 milion de lei. Cu inflația la un nivel anualizat de 8% orice instrument cu venit fix – fie titluri de stat sau depozite bancare – are un randament real-negativ, fapt care îi face pe românii care dispun de economii să caute alternative de investiții, spune Drăgoi, care a avut mai mulți ani poziții în Ministerul Finanțelor Publice unde a ajuns să dețină chiar și funcția de ministru.
Bursa de Valori București trebuie să vină în întâmpinarea acestei cereri și să ofere întreaga gamă de produse prin finalizarea proiectului Contrapărții Centrale care va contribui la lichidizarea unei piețe a derivatelor. Proiectul legislativ de impunere a câștigurilor pe tranzacțiile bursiere, în paralel cu reducerea acestei taxări la 1-3%, este iarăși, de natură să atragă retailul.
