Guvernul suedez anticipează o scădere a PIB-ului în 2023 mai profundă decât se aștepta inițial, potrivit datelor publicate, care arată o înrăutățire a unor perspective deja sumbre pentru economia țării, transmite CNBC.
Ministerul de Finanțe al Suediei a estimat în decembrie că PIB-ul va scădea cu 0,7%, dar acum anticipează un declin de 1%, în timp ce reevaluează ”mediul economic provocator”, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Ne confruntăm cu provocări majore, dar le vom depăși împreună. Mulți oameni se luptă să-și îndeplinească șansele, așa că este important ca Guvernul să lupte împotriva inflației și să îi sprijine pe cei aflați în cele mai dificile circumstanțe”, a declarat luni ministrul de Finanțe al Suediei, Elisabeth Svantesson, într-un comunicat de presă.
Guvernul Suediei a descris deja perspectivele economice ale țării pentru 2023 ca fiind ”sumbre”, într-un raport din octombrie 2022, cu așteptarea ca economia să intre în recesiune.
Cele mai recente date privind indicele prețurilor de consum arată că inflația începe în sfârșit să încetinească, dar salariile rămân în urmă și prețurile locuințelor se confruntă cu o scădere gravă.
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a confirmat așteptările negative în cele mai recente previziuni economice ale sale, în care Suedia este singura țară în care se estimează că creșterea PIB-ului va aluneca în teritoriu negativ în acest an.
Comisia a anticipat o scădere de 0,8% pentru 2023 și un avans de 1,2% în 2024, care este a doua cea mai mică estimare după ce privind Italia.
Deci, unde se clătină economia?
Rata inflației din Suedia începe să se încetinească, potrivit datelor de bază ale IPC publicate vineri, rata generală pentru luna martie scăzând la 8% față de 9,4% în luna precedentă, dar cifra rămâne cu mult peste rata țintă a băncii centrale de 2% .
În timp ce datele IPC din martie sunt un semn că inflația se mișcă în direcția corectă, este puțin probabil ca gospodăriile suedeze să beneficieze acest lucru.
”Oamenii au o putere de cumpărare mai mică decât au avut-o de câțiva ani... Atât de mulți oameni au probleme cu lucrurile de bază și, de asemenea, își reduc consumul”, a declarat pentru CNBC Ola Olsson, profesor de economie și prodecan la Școala de Afaceri, Economie și Legea de la Universitatea din Göteborg, înainte ca cifrele inflației să fie publicate.
Institutul Național de Cercetări Economice a declarat luna trecută că se așteaptă ca inflația – excluzând energia – să rămână ridicată pe tot parcursul anului și că va dura până în al doilea trimestru al anului 2024 până să scadă în sfârșit sub 2%.
De asemenea, think tank-ul suedez a avertizat că va dura până în 2025 înainte ca economia să se întoarcă în mod clar la creștere și că s-ar putea ca o recesiune așteptată nu se încheie până în 2026.
Cheltuielile pentru proprietarii de case au înregistrat o creștere bruscă din 2020, potrivit indicelui proprietarilor de case prin serviciul de comparație Zmarta.
Cheltuielile cu locuința, care includ costurile care implică casa și terenurile sale, cum ar fi electricitatea și apa, taxele și costurile cu dobânzile, se ridică în prezent la 206.039 coroane suedeze (20.000 USD) pe an, comparativ cu 116.483 pe an calculat în prima jumătate a anului 2020.
De asemenea, este puțin probabil ca cifra inflației să afecteze ciclul de creștere a ratei dobânzii a băncii centrale, care a început în mod neașteptat în aprilie anul trecut, potrivit Swedbank.
”După datele [de vineri], menținem că Riksbank va crește dobânda cheie cu 0,50 de puncte procentuale [pe 26 aprilie]”, a spus banca într-o notă.
Erodarea salariilor reale
Majoritatea țărilor europene se confruntă cu o inflație vertiginoasă, lăsând în urmă salariile reale. În Suedia, un nou acord salarial pe doi ani stabilește creșterea de referință a salariului real la 4,1% pentru 2023 și 3,3% în 2024 – cu mult sub chiar cea mai recentă rată a inflației, ușor mai scăzută.
Jens Magnusson, economistul șef al băncii suedeze SEB, a declarat pentru CNBC că cifrele oferă Riksbank mai mult timp pentru a controla inflația, dar înseamnă că suedezii pierd în jur de șase până la opt ani de creștere a veniturilor reale cu noul acord.
”Gospodăriile sunt presate și vedem că majorările ratelor dobânzilor încă nu au avut efectul complet asupra gospodăriilor”, a adăugat el.
Presiunea asupra veniturilor gospodăriilor a determinat greve legate de salarii în anumite părți ale Europei, dar nu și în Suedia, unde oamenii acceptă scăderea salariului real ca fiind inevitabilă, potrivit Olsson.
”A existat o mare acceptare... printre oamenii care lucrează, că trebuie să avem o scădere reală a salariului în acest an, deoarece altfel va fi ca o spirală salariu-preț care poate scăpa de sub control, ceea ce am avut-o în anii șaptezeci”, a spus Olsson.
Prețurile caselor în scădere
Prețurile locuințelor din Suedia au fost de multă vreme unele dintre cele mai puternice din Europa, dar Stefan Ingves, care a condus banca centrală a țării din 2006 până în 2022, a avertizat anterior că țara se va confrunta cu ”ziua judecății” din cauza unui sistem ”disfuncțional”.
Prețurile locuințelor au sfidat apoi așteptările economiștilor, când au cunoscut o a doua creștere lunară consecutivă în martie, potrivit datelor Svensk Maklarstatistik, dar analiștii au avertizat că o nouă scădere este încă la orizont.
”Suntem destul de surprinși de evoluția neschimbată a prețurilor [la] începutul anului, în cifre neajustate… Aș numi asta un răsărit fals”, a declarat Gustav Helgesson, analist la Nordea, pentru CNBC, înainte de a fi publicate cele mai recente date despre prețul caselor de la Svensk Maklarstatistik.
”Nu am scăpat încă de probleme”, a adăugat el.
Danske Bank și-a revizuit recent estimarea anterioară de scădere cu 20% a prețurilor reale la locuințe, de la vârf la minim, până la o scădere de 25%.
În prezent, prețurile sunt în scădere cu 12% față de vârful înregistrat în februarie 2022.
