Schimbări economice imprevizibile ar putea avea loc în Statele Unite odată cu învestirea lui Donald Trump ca președinte, pe 20 ianuarie, în timp ce vechi probleme, de la război la inflație, vor continua probabil să afecteze alte țări, potrivit unei analize a publicației britanice The Guardian.
Economia globală începe noul an cu tensiuni geopolitice în creștere care își vor pune amprenta asupra perspectivelor sale, în timp ce principalele bănci centrale din lume încearcă să reducă ratele dobânzilor după cel mai grav șoc inflaționist din ultimele decenii, scrie News.ro.
Al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă este așteptat să domine agenda economică mondială, fiind anticipare tensiuni comerciale, deoarece președintele ales amenință că va impune tarife mari asupra importurilor din SUA.
Economia Marii Britanii se clatină în timp ce presiunile inflaționiste rămân. Cele mai mari economii ale zonei euro sunt cuprinse de tulburări politice. Beijingul se luptă pentru relansarea economiei chineze, în timp ce țările din sudul global se confruntă cu plăți în creștere ale dobânzilor datoriilor.
Iată cele cinci teme majore care stau la baza perspectivelor economice pentru 2025.
Războaiele comerciale ale președinției Trump 2.0
Victoria fără ambiguitate a lui Trump a ridicat perspectiva unor bătălii globale la o scară mult mai mare decât în primul său mandat, când ciocnirile sale cu China au afectat comerțul mondial. Cu toate acestea, mulți economiști speră că se va opri înainte de a desfășura întregul arsenal de amenințări pe care le-a formulat în campania electorală, care a inclus tarife de import de până la 60% pentru China și până la 20% pentru inamicii și aliații Americii deopotrivă.
Angajamentele președintelui ales de a reduce taxele și reglementările în afaceri îi fac pe investitori să spere într-o creștere a pieței bursiere americane, dar există temeri că măsurile sale ar deschide o gaură în bugetul federal al SUA.
Gospodăriile afectate de taxe mai mari la import ar putea, de asemenea, să stimuleze inflația.
În alte regiuni, tensiunile rămân ridicate din cauza conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, în timp ce incertitudinea politică crește în centrul zonei euro, unde guvernele francez și german sunt supuse unor tensiuni mari.
Inflație persistentă
Cele mai puternice bănci centrale din lume au început să reducă ratele dobânzilor în 2024, după ce inflația s-a temperat mai repede decât se așteptau. Accentul major pentru anul următor va fi pe cât de mult vor fi reduse în continuare costurile îndatorării, pe fondul temerilor legate de presiunile inflaționiste persistente și de perspectivele de creștere economică.
Banca Angliei a semnalat o abordare graduală după ce prognoza inflației arată că indicatorul va rămâne peste ținta de 2% a instituției financiare până în 2027.
Inflația totală a încetinit de la un vârf de 11,1% în a doua jumătate a anului 2022 și a coborât pentru scurt timp sub 2% în septembrie 2024, dar a revenit din nou la 2,6%.
Creșterea salariilor a rămas mai puternică decât se anticipase, cu potențialul de a stimula inflația. Banca monitorizează, de asemenea, impactul bugetului de toamnă al lui ministrului de Finanțe Rachel Reeves, după ce cancelarul a anunțat o creștere cu 25 de miliarde de lire sterline a contribuțiilor angajatorilor la asigurările naționale din aprilie.
Liderii de afaceri au avertizat că acest lucru ar putea afecta locurile de muncă sau ar putea fi transmis consumatorilor prin prețuri mai mari.
Investitorii din City și-au redus așteptările pentru reduceri profunde ale ratei dobânzii în 2025.
Piețele financiare prevăd două reduceri față de dobânda de referință actuală de 4,75% până la sfârșitul anului, mult mai puțin decât se anticipau în toamnă, când unii analiști prognozau o reducere a dobânzii chiar până la 2,75%.
Stagflație?
Economia Marii Britanii este în pragul stagnării, ridicând perspectiva unei perioade de ”stagflație” – când creșterea stagnează, dar inflația este ridicată.
Regatul Unit a crescut cu cel mai rapid ritm din G7 în prima jumătate a anului 2024, parțial din cauza revenirii de la o recesiune superficială în a doua jumătate a anului 2023. Cu toate acestea, o scădere bruscă a încrederii consumatorilor și a companiilor a afectat economia, unii analiști atribuind acest lucru pe seama retoricii sumbre și a planurilor de creștere a taxelor ale laburiștilor.
Într-o lovitură timpurie adusă obiectivului lui Keir Starmer de a atinge cea mai rapidă creștere din G7, economia s-a contractat cu 0,1% în octombrie, în timp ce banca centrală prognozează o creștere zero în ultimele trei luni ale anului 2024.
Unii experți sunt, totuși, mai optimiști. Kallum Pickering, economist-șef la agentul de bursă Peel Hunt, a declarat că încrederea economică ar trebui să-și revină, deoarece contextul politic al Marii Britanii este mult mai stabil decât în ultimii ani și în comparație cu alte țări.
Cheltuieli publice și datorii
Guvernele din întreaga lume se confruntă cu provocări din partea costurilor mai mari de îndatorare. Spre deosebire de anii cu rate ultra-scăzute ale dobânzilor de după criza financiară din 2008, când cheltuielile publice alimentate de datorii au contribuit la susținerea creșterii fragile, riscul unei inflații mai persistente și a ratelor dobânzilor mai mari în 2025 va face acest lucru mai dur.
”Într-un nou regim de dobânzi reale mai mari, politica fiscală expansionistă în vremuri nefavorabile nu mai este un prânz gratuit. Acum necesită o consolidare fiscală adecvată în vremuri bune”, au scris analiștii de la Bank of America într-o notă pentru clienți.
Planurile lui Donald Trump de reducere a impozitelor ar putea mări deficitul bugetar al SUA. Ministrul britanic al Finanțelor, Reeves, se va confrunta cu o provocare în evaluarea cheltuielilor din 2025, de a respecta regulile fiscale autoimpuse fără a crește taxele sau a reduce cheltuielile.
De asemenea, Franța se luptă pentru a-și reduce deficitul bugetar, pe fondul tulburărilor politice.
Investitorii ar putea cere randamente mai mari dacă acordă împrumuturi guvernelor cu deficite ridicate, ceea ce ar putea crește și mai mult costurile împrumuturilor suverane.
Marc Seidner și Pramol Dhawan, de la fondul de administrare a activelor Pimco, cel mai mare investitor în obligațiuni din lume, au declarat: ”La un moment dat, dacă împrumuți prea mult, creditorii ar putea pune la îndoială capacitatea ta de a rambursa totul. Nu este nevoie de un investitor vigilent pentru a sublinia asta.”
