Producătorii interni par a fi principalele victime ale Ordonanței Militare 8, care interzice exportul de cereale, prețurile de pe piața autohtonă micșorându-se cu 10-15% în urma emiterii acesteia. Principalii câștigători ai Ordonanței par a fi producătorii ruși, care beneficiază deja de un preț cu 3 dolari pe tonă mai ridicat la producția exportată.
Potrivit Reuters, prețul de export ale grâului rusesc a crescut în acestă săptămână cu 3 dolari pe tonă ca urmare a interzicerii exportului de către România, dar și a limitării exporturilor de către ceilalți doi mari producători din zona Mării Negre, Ucraina și Rusia.
În România, situația este una contrară. N-a trecut nici măcar o săptămână de la Ordonanța Militară nr. 8/10 aprilie 2020 și prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15%, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă, susține, într-un comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).
Guvernul liberalo-militar a decis ca pe perioada stării de urgență să interzică/suspende exportul pentru produsele agroalimentare: grâu, orz, ovăz, orez, soia, dar și făină de grâu, turte, produse de panificație și patiserie, biscuiți, ulei de semințe, zahăr. Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare enumerate se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.
România a fost primul stat care a adoptat o decizie atât de radical-protecționistă. Ucraina a optat pentru limitarea cantităților exportate, nu pentru interzicerea totală a acestuia, iar Rusia a impus la rândul ei cote de export.
Așa se face că producătorii din statele vecine, care încă pot exporta oriunde, nu doar în interiorul Uniunii (și condiționat de obținerea unor documente birocratice că produsele sunt destinate exclusiv consumului intern?!) au beneficiat de pe urma reducerii ofertei globale de cereale.
Astfel, potrivit Reuters, prețul grâului rusesc cu 12,5% conținut proteic încărcat din porturile de la Marea Neagră, cu livrare imediată, a crescut cu 3%, ajungând la 225 de dolari pe tonă. Acesta este un preț Free on Board al mărfii (FOB - prețul la ieșirea din țara exportatoare, format din valoarea mărfii, cheltuielile de transport intern și costurile și taxele încărcării pe navă).
Prețurile grâului rusesc cu livrare la finalul lunii iulie a crescut cu 4 dolari, până la 202 dolari pe tonă.
Majorări de prețuri au fost înregistrate și la exportul de seminițe de floarea soarelui și la uleiul de floarea soarelui.
Fermierii și analiștii ruși consideră că nu numai criza Coronavirusului, ci și vremea cu puține precipitații anunțate în următoarele două săptămâni va pune o presiune pe oferta globală de cereale, ca urmare a unei producții în scădere.
Între 1 iulie 2019 și 9 aprilie, Rusia a exportat 32,1 milioane de tone de cereale, o cantitate cu 15% mai redusă decât cea din anul agricol precedent. Din această, exporturile de grâu au reprezentat 27,6 milioane de tone.
Și fermierii români sunt îngrijorați, însă nu în primul rând din cauza producției, ci a Ordonanței Militare 8.
„Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de altă parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”, susține președinte APPR, Nicolae Sitaru.
În opinia acestuia, ar fi trebuit efectuată o analiză care ar fi trebuit să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă.
„Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern (de 4,2-4,5 milioane de tone în cazul grâului), guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului. Totodată, cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare. În vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli”, precizează comunicatul APPR.
În ceea ce privește porumbul, APPR susține că din producția de circa 16 milioane tone a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de de circa 2 mil tone, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5-7 mil tone porumb boabe, din care 50% în UE si 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii.
"Orice măsură nejustificată și disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali din România”, susține președintele APPR.
Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicție îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieței unice.
România a exportat, în primele zece luni din 2019, cereale în sumă de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În țările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menționată, cereale în valoare de 764,5 milioane euro, adică mai puțin de jumătate din valoarea totală. Principalele destinații au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) și Olanda (93,8 milioane de euro). În afara UE, cel mai mare importator de cereale românești este Egiptul.
România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată și producția realizată de porumb boabe și floarea soarelui, potrivit aceleiași surse. La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia.
