Există tendința de criminalizare a problemelor fiscale, jumătate fiind etichetate drept evaziune, însă în foarte puține cazuri începe urmărirea penală, ceea ce înseamnă că sesizările sunt adesea nefondate, spune Emanuel Băncilă, director executiv Litigii fiscale, EY.
Din cele 25.000 de inspecții fiscale efectuate anul trecut, 50% s-au soldat cu sesizări penale, însă doar pentru un număr foarte restrâns de cazuri a început urmărirea penală, respectiv pentru mai puțin de 100, de unde rezultă că au fost nefondate, a explicat directorul EY. În opinia acestuia, există tendința de criminalizare a spețelor fiscale din cauza prevederilor stricte ale Codului de procedură fiscală.
Astfel, legea este imperativă și stabilește obligația inspectorilor de a înainta o sesizare penală când există o suspiciune. Inspectorii sunt prinși între ciocan și nicovală pentru că riscă să fie anchetați dacă nu respectă întocmai legea, dar și să li se facă plângeri de abuz în serviciu de către contribuabili.
Consecințele reglementării sunt instituirea de măsuri asiguratorii, proceduri de insolvență, sechestre penale care pot duce la falimentarea unor companii, așa cum s-a și întâmplat în unele cazuri, a spus Emanuel Băncilă.
CITEȘTE ȘI De ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justiție În același timp, plângerea penală este un factor de presiune pentru plata creanței, deoarece soluționarea unei dispute fiscale poate dura până la 10 ani.
Totodată, controlul antifraudă are o reglementare lacunară, existând un singur articol în Codul de procedură fiscală, iar cei de la Antifraudă nu sunt familiarizați cu prevederile legale pentru că vin să controleze și pentru 10 ani în urmă. Inspectorii Antifraudă sunt în cadrul ANAF, prin urmare termenul de prescripție le este aplicabil, arată directorul EY.
El atrage atenția că, în timpul controalelor, inspectorii întind capcane și pun întrebări în așa fel încât să rezulte probleme.
În ceea ce privește cazurile urmărite de Fisc, el spune că sunt sancționate imediat orice planificări fiscale agresive și a prezentat ca exemplu renunțarea, în ultimii ani, la structurile de societăți de tip off shore care, anterior, erau promovate de unii consultanți. Nu a fost modificată legislația, spune acesta, ci practica inspectorilor și, din acest motiv, mulți evită astfel de structuri.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cum sunt împiedicate companiile să-și afle dreptatea: Jumătate din suma contestată la ANAF stă nesoluționată din cauza sesizărilor penale O altă temă este frauda de tip carusel sau veriga lipsă (missing trader). Inspectorii urmăresc lanțurile tranzacționale și dacă unul dintre furnizori dispare fără a vărsa TVA la buget, ceilalți parteneri sunt ținuți răspunzători, ajung să datoreze taxa neplătită și penalitățile aferente.
De asemenea, substanța și necesitatea tranzacțiilor sunt verificate conform normei anti abuz din Codul fiscal. Dacă inspectorii consideră că tranzacțiile sunt artificiale stabilesc prejudiciul pentru care răspunde în solidar și administratorul societății.
Sesizările penale suspendă cauza civilă ceea ce creează probleme atât contribuabililor, cât și Fiscului.
Într-un interviu acordat Profit.ro, președintele ANAF, Dragoș Doroș, declara: "Suntem preocupați de această problemă. Dacă suspectează orice infracțiune, inspectorul spune «nu am ce să fac, trebuie să fac plângere penală», iar contribuabilul spune «atunci, îți fac și eu plângere pentru abuz în serviciu». Din această cauză, avem un stoc mare de plângeri penale ale ANAF, circa 19.000, din care jumătate sunt pentru sume foarte mici. Numai că, fiind în număr mare, procurorii nu au cum să le lucreze și controalele acestea nu aduc bani la buget. Este vorba de faptul că penalul vine înaintea civilului, iar ANAF nu încasează".
