Banca Națională a României ar putea reduce în continuare pasul de majorare a dobânzii cheie la ultimele două ședințe din acest an dacă inflația se înscrie pe curba descendentă din prognoză, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Bancherii s-au speriat că BNR ar putea duce dobânzile până la 10% - așa cum s-a întâmplat recent în Ungaria – motiv pentru care ratele ROBOR de la 3 luni în sus ”au luat-o razna”, explică Isărescu. Creșterea ratelor la credite ar putea deveni periculoasă dacă românii ar fi loviți suplimentar și de pierderea locului de muncă, adaugă guvernatorul. Despre liberalizarea prețurilor din energie Isărescu spune că poate trebuia făcută mai devreme, dar că a fost de acord cu... plafonarea lor.
La ultima ședință de politică monetară, BNR a majorat dobânda cheie cu 0,75 puncte procentuale la 5,5%, sub așteptările analiștilor, care vedeau un salt de 1 pp, la fel ca la precedenta ședință. Va continua BNR să reducă pasul de creștere a ratei cheie?
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Da, dacă vedem în continuare date care se înscriu pe această curbă, micșorăm pasul”, spune Isărescu, cu referire la prognoza actualizată de inflație a băncii centrale, care arată o scădere a dinamicii anuale de la 15,1% în iunie la 13,9% la finele anului, o scădere la sub 12% la finele primului trimestru din anul viitor, o creștere din nou până la aproape 14% după expirarea schemei de subvenționare a facturilor la energie, urmată de o scădere graduală până la 7,5% în decembrie 2023.
Analiștii estimau, înainte de cea mai recentă ședință de politică monetară, că BNR va majora cu 0,5 pp rata cheie în ședința din octombrie, respectiv cu 0,25 pp în cea din noiembrie, după care va opri ciclul curent de întărire la 6,25% pentru dobânda de politică monetară și la 7,25% pentru Lombard, urmând să aștepte ca inflația să vină mai aproape de dobânzile sale și apoi de țintă – prognoza arată o scădere a inflației la 2,3% în trimestrul al doilea din 2024.
Ce i-au spus bancherii lui Isărescu despre ROBOR
Ratele din piața monetară au urcat puternic în ultima lună. Cotațiile ROBOR la 3 luni au depășit 8% pe an, cu peste 1,5 puncte procentuale mai sus față de nivelul de la începutul lunii iulie. Rata la tranzacțiile interbancare (dobânda medie la depozitele făcute de bănci între ele, pe baza căreia se calculează IRCC) a crescut de la sub 5% la 5,8-6% în ultimele două săptămâni.
”Dobânzile pe termen scurt stau în interval destul de bine. Cele de la trei luni înainte au luat-o razna. Ce-ați făcut?! Păi asta e viziunea noastră că o să crească inflația și că o să vă duceți cu dobânzile la 10%. Păi ați citit cu atenție comunicatele noastre, am spus noi cândva asta?! Într-o atmosferă din asta incendiară. Poate au și ei dreptate, dar și acum când am spus că au sărit calul nu i-am mângâiat pe creștet. Este dobândă de piață și piețele așa funcționează ele”, spune Isărescu.
Majorarea indicilor de referință la creditele pe termen lung precum ROBOR și IRCC încep să se transmită și în ratele lunare la credite. Cât de periculoasă poate fi această creștere a dobânzilor?
”Foarte periculoasă dacă s-ar asocia cu o recesiune și cu pierderea locului de muncă. Dacă trebuie să bagi dublu în buzunar mâna și peste mai vine și pierderea locului de muncă, atunci e mult mai greu”, spune Isărescu, care adaugă că banca centrală împreună cu Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a evita o recesiune.
De altfel, BNR arată că, chiar dacă creșterea economică va încetini în trimestrele următoare, aceasta se va menține ridicată, dat fiind ritmul foarte mare din primul trimestru – BNR se așteaptă ca în T2 și T3 produsul intern brut să aibă o cvasi-stagnare în termeni trimestriali, dar ritmul anual să fie în continuare ridicat, ceea ce va menține un exces de cerere până în a doua parte a anului viitor.
Sectorul bancar este de cinci luni, de la începutul războiului din Ucraina, pe un deficit acut de lichiditate în raport cu banca centrală. Penuria de lichiditate este pe de o parte generată de intervențiile pe cursul de schimb pentru menținerea leului, pe de altă parte descurajează în sine pozițiile speculative prin scumpirea finanțării acestora. Dobânzile se aliniază în general la cel mai scump credit de la BNR, la cel Lombard – însă în ultima vreme vedem chiar și ratele pe termen scurt peste Lombard, iar pe cele la 3 și 6 luni cu mult peste.
Isărescu apără însă atât politica de menținere a unui curs aproape fix pentru că a protejat populația de o creștere suplimentară a inflației prin majorarea prețurilor indexate la valută, precum și a prețurilor de import, inclusiv a celor la energie. ”În România prețul banilor – rata dobânzii – nu are aceeași importanță precum cursul – acum, de când nu e mai depreciază, nu mai are parte de aceeași atenție”, spune Isărescu.
Cum se compară situația României cu cea a Ungariei
Un alt efect, adaugă Isărescu, este că o piață cu deficit de lichiditate ne-a făcut să evităm probleme ca cele ale Ungariei. Țara vecină a avut o depreciere puternică a monedei naționale până la noi minime istorice în ultima perioadă, ceea ce a făcut ca banca centrală să reacționeze prin majorarea în mai puțin de două luni de la 6% la aproape 11% a ratei cheie. Analiștii au pus slăbiciunea forintului pe seama incertitudinilor legate de banii europeni – programul PNRR nu a fost aprobat. Recent, și Bucureștiul a ratat o plată din PNRR, însă a luat mai multe tranșe de împrumut în acest an, bani care au mers în rezervă.
”Comparația cu Ungaria nu este cea mai fericită, că ea a avut două probleme. Aceste conflicte politice cu Uniunea Europeană și semnalele că nu o să primească bani europeni și o cvasi-criză valutară, pe care noi am evitat-o. Deci, să nu spun mai mult, suntem totuși colegi, dar Banca Națională a Ungariei a trebuit să se ducă cu dobânda în sus în momentul în care scapi cursul de schimb de sub control. Pe urmă, să revii cu lichiditate... mai bine ții lucrurile de la început sub control și riști ceva cum am riscat noi cu ROBOR-ul decât să ai un exces de lichiditate. Nu uitați că cu excepția României toate celelalte țări au inundat piețele cu lichiditate”, explică Isărescu. ”Ungaria nu are deficitele noastre, au o anumită deteriorare, dar politicile noastre monetare au fost mai prudente”.
Isărescu este pentru prețuri libere, dar a fost pentru plafonarea la energie
Din inflația de 13,9 pp din acest an, 7,1 pp vin din inflația de bază, pe care politica monetară o poate influența mai eficient și este mai atent urmărită de banca centrală și 4,6 pp din scumpirea bunurilor energetice – 2,4 pp combustibili, 2,2 energie electrică și gaze naturale. Anul următor, inflația de bază va contribui cu 3,4 pp și energia cu 3,2 pp.
Întrebat dacă liberalizarea pieței de energie electrică la 1 ianuarie 2021 a contribuit la situația actuală a inflației considerabil mai ridicate din zona euro – așa cum crede consilierul Adrian Vasilescu -, în condițiile în care prețurile la curent au crescut inițial cu 18%, înainte să sară însă bursele la niveluri record, Isărescu a dat un răspuns evaziv: e pentru prețuri de piață, dar bine că s-au plafonat.
”Decizia poate trebuia făcută mai devreme...”, spune Isărescu, cu privire la liberalizare. Problema e că nimeni nu a ghicit că va fi război în acest an și în situație de război Isărescu spune că trebuie intervenit în piață.
”Eu sunt, prin formație, pentru economia de piață. Dar sunt anumite situații în care piețele nu funcționează cum trebuie. Fac overshoot, undershoot. Nu poți să lași, mai ales într-o situație de război, să lași anumite prețuri total libere. Trebuie să te gândești cu foarte mare atenție. Și vă spune un individ care în esență sunt pentru economia de piață - nu numai în esență, și în detaliu. Dacă cineva din această sală putea să spună că o să înceapă cum a început războiul din Ucraina, că acolo conflictul e mai vechi, atunci jos pălăria!”, spune Isărescu.
”E bine că Guvernul a revenit și a introdus această plafonare. Eu am fost pentru, în momentul în care inflația s-a dus în sus am avut o intervenție și a zis – măi, nu putem să lăsăm prețul la energie, că se duce în toate celelalte prețuri. Pe urmă începi să fugi după iepuri prin pădure să-i prinzi de urechi”, adaugă guvernatorul.
Fără plafonarea și compensarea facturilor, inflația ar fi ajuns la 21% în iunie, cu circa 6 pp peste rata înregistrată, arată estimările băncii centrale.
Isărescu aduce aminte și de episoade mai vechi, din anii `90, când creșterea prețurilor la energie dădea peste cap inflația, în condițiile în care banca centrală nici un avea rezerve pentru a ține cursul de schimb. ”Am calculat un indicator, era impactul la energie aproape la fel de puternic ca impactul cursului”.
Guvernatorul nu a dorit să comenteze potențialul impact al schemei de compensare în bugetul de stat, motivând că nu există date oficiale.
BNR se așteaptă ca prețul materiilor prime să-și reducă puseul de creștere în perioada următoare, ceea ce va contribui la scăderea dinamicii prețurilor de consum.
Sursa grafice: BNR
