Românii ar putea face în continuare dușuri individuale, reducerea cererii interne de electricitate, dar și a celei de gaze, fiind net superioară procentului de 5% invocat de președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von Der Leyen în discursul său anual referitor la Starea Uniunii Europene. Așa cum a anunțat Profit.ro, în prima jumătate a acestui an, dublarea cotațiilor internaționale ale carburanților, triplarea prețului spot al energiei electrice și creșterea de patru ori a prețului gazelor pe piața angro, chiar dacă s-au reflectat în mai mică măsură în prețul la pompă și în facturi în urma intervențiilor guvernamentale, au condus la o distrugere a cererii interne. Iar în prima lună și jumătate a celui de-al treilea trimestru, reducerea consumului a accelerat.
Dacă, în primele 6 luni ale anului, consumul intern de electricitate scăzuse cu 5%, iar cel de gaz cu 13%, în prima lună și jumătate a trimestrului al treilea tendința s-a accentuat. Între 1 august și jumătatea lunii septembrie, clienții casnici și companiile au consumat cu 7,1%, respectiv 22,5%, mai puțină energie electrică, respectiv gaze, decât media înregistrată în aceeași perioadă din cei 5 ani precedenți (referința din documentele de lucru ale Comisiei Europene).
Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, Comisia propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preț preconizat, și să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.
Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensații financiare. Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o scădere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii.
Reducerea procentuală a consumului intern la energie electrică din orele de vârf (-7,8% în prima lună și jumătate a acestui an, comparativ cu media din aceeași perioadă din ultimii 5 ani) depășește ținta de 5% stabilită de Comisia Europeană pentru acestea și se află în grafic (-7,1%) pentru atingerea, până pe 31 martie 2023, a țintei de 10% pentru consumul total.
Motivul: Dacă în primul trimestru al acestui an media orară a consumului intern de electricitate se redusese cu 4%, în cel de-al doilea procentul a crescut la 6%, pentru ca în prima lună și jumătate a trimestrului al treilea să urce la 7,1%. Dacă trendul continuă, până la 31 martie 2022, probabil că procentul va sări de 10%, mai ales că reducerea consumului se înregistrează în special din partea companiilor.
Chiar dacă CE nu a anunțat o țintă și în ceea ce privește reducerea consumului de gaz, analiștii estimează că, în condițiile păstrării actualelor fluxuri de gaze și pe perioada iernii către UE (inclusiv a celor din Rusia) și umplerii depozitelor europene, tot ar mai fi necesară o reducere a consumului de gaze cu 15% pentru a nu exista probleme majore. Și asta în condițiile unei ierni blânde, similare celei din anii trecuți.
O combinație formată de tăierea gazului rusesc și o reducere mai puțin agresivă a consumului în statele UE „ar putea duce la raționalizarea energiei electrice” în această iarnă, susține Mauro Chavez Rodriguez, director de cercetare în domeniul gazelor europene la Wood Mackenzie, citat de Reuters.
Motivul: Depozitele de gaze din UE, în capacitate totală de 1.100 TWh (în care în prezent sunt înmagazinați 940 TWh) nu au fost concepute pentru acoperirea consumului total, ci numai a vârfurilor de consum. Statele UE, implicit România, tot mai au nevoie de importuri la iarnă, pe lângă producția internă și extragerile din depozite, pentru funcționarea sistemelor naționale.
Reducerea consumului intern de gaze a fost și mai spectaculoasă: dacă, în primul trimestru al anului, aceasta a fost de 11%, în cel de-al doilea a urcat la 19%, pentru ca în prima lună și jumătate a trimestrului al treilea să ajungă la o pătrime (22,5%), cu 7,5% peste ținta invocată de analiști și în documentele de lucru ale UE. Comparativ, potrivit ICIS, consumul de gaze din UE s-a redus cu doar 11% față de media aceleiași luni din ultimii 5 ani.
Majoritatea reducerii provine din sectorul industrial (consumatori conectați direct la SNT, precum Azomureș sau ALRO), în cazul cărora în perioada 1 august-12 septembrie consumul s-a micșorat cu 1,5 TWh sau 35,3%, de la o medie a respectivei perioade din ultimii 5 ani de 4,279 TWh la 2,769 TWh.
În ceea ce privește consumul clienților racordați la rețelele de distribuție, acesta s-a redus mult mai lent, cu 160 GWh sau 5%, de la media ultimilor 5 ani de 3,15 TWh la 2,99 TWh în perioada 1 august-12 septembrie.
Cu toate acestea, consumatorii români ar putea fi obligați să-și reducă suplimentar consumul, însă nu de autoritățile europene, ci de cele autohtone. Pentru că, deși ei și-au făcut datoria, reducându-și consumul, statul român, acționar majoritar la principalii producători de energie și gaze, nu și-a făcut-o.
Astfel, nu numai consumul s-a redus, ci și producția internă de electricitate și gaze. În prima jumătate a anului, potrivit Transelectrica, producția internă a scăzut cu 8% comparativ cu cea din perioada similară a anului trecut, procent superior celui al scăderii consumului, de 5%. În trimestrul al doilea, tendința s-a accentuat: cererea a scăzut cu 6%, iar producția s-a diminuat cu 10%.
Sursa: Transelectrica
În ceea ce privește producția de gaze, situația este relativ mai bună. Declanșarea producției offshore de către americanii de la BSOG a compensat reducerea naturală a producției celor doi mari jucători locali, Romgaz și OMV Petrom.
Sursa: Transelectrica
