Guvernul a modificat, în urma unor consultări, proiectul de ordonanță de urgență prin care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituție aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea Ministerului Economiei, primește posibilitatea legală de a prelua, prin dare în plată, active ale companiilor insolvente care îi datorează bani, în vederea stingerii datoriilor pe care acești agenți economici le au față de AAAS. Măsura ar facilita vânzarea combinatului Oltchim, controlat de Ministerul Economiei, întrucât ar răspunde uneia dintre principalele obiecții ale Comisiei Europene cu privire la planurile de privatizare a combinatului aflat în insolvență, aceea că AAAS nu a făcut nimic pentru a-și recupera creanța de 1,2 miliarde asupra Oltchim.
Spre deosebire de forma inițială a proiectului, despre care Profit.ro a scris aici, în cea modificată apare explicit numele combinatului Oltchim.
Pe lângă asta, potrivit noului proiect de OUG, adunările creditorilor nu vor mai avea niciun cuvânt de spus în privința deciziilor AAAS de a stinge creanțele pe care le deține asupra companiilor insolvente care îi datorează bani prin preluarea activelor funcționale ale acestora, prin procedura dării în plată.
CITEȘTE ȘI Primăria Londrei a calculat cât au poluat mașinile Volkswagen care au trișat la testele de noxe. Producătorul auto, bun de plată Astfel, în prima variantă de draft de act normativ, era stabilit că, în cazurile în care planurile de reorganizare ale acestor companii prevăd alte măsuri de reorganizare judiciară decât darea în plată a bunurilor către creditori, stingerea datoriilor acestora față de AAAS prin darea în plată a activelor va fi doar cu aprobarea Adunării creditorilor.
Această prevedere s-ar fi putut dovedi însă problematică în cazul Oltchim, căci planul de reorganizare a combinatului vâlcean prevede doar ca modalitate alternativă de reorganizare darea în plată a bunurilor imobile, terenuri și clădiri (libere de sarcini) către creditorii bugetari, în contul creanțelor pe care aceștia le au față de averea debitorului. Mai mult, planul stipulează explicit că, pentru această operațiune, este necesară aprobarea Adunării creditorilor.
În variantă nouă a proiectului de OUG, indiferent de conținutul planurilor de reorganizare ale companiilor insolvente debitoare, pentru stingerea datoriilor către AAAS prin darea în plată a activelor va fi nevoie exclusiv de acordul scris al instituției în acest sens.
De asemenea, forma revizuită a proiectului de ordonanță prevede, ca noutate, că, în situația în care, în urma evaluării, rezultă că valoarea activelor care urmează să fie preluate de AAAS pentru stingerea datoriilor companiilor debitoare insolvente este mai mare decât cea a creanțelor deținute de instituție și nu este posibilă redimensionarea acestor active pentru asigurarea funcționalității lor, atunci AAAS "poate plăti diferența corespunzătoare dintre valoarea de piață stabilită de evaluatorul autorizat în condițiile legii și valoarea creanței pe care o deține față de debitor (...) din bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare și valorificare a activelor statului".
"Prezentul proiect este necesar a fi analizat, în procedură de urgență, având în vedere identificarea unor active/active funcționale care pot fi redresate pe baza strategiilor aprobate pentru operatori economici în patrimoniul cărora se regăsesc, pentru care procedura insolvenței este declanșată, urmând ca în imediata perioadă instanțele să decidă asupra procedurilor de reorganizare și orice întârziere poate face imposibilă atât salvarea unor active funcționale cu poziție importantă în anumite sectoare de activitate ale economiei naționale, cât și salvarea unui important număr de locuri de muncă, prin declanșarea procedurii falimentului. În această situație sunt o parte din societățile analizate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împreună cu ministerele de ramură, respectiv: UCM Reșița SA, CNMPN REMIN, SNIF SA, iar o parte au în derulare planuri de reorganizare judiciară, respectiv: Fortus SA, Oltchim SA, Industrializarea Laptelui Harghita SA", se arată în nota de fundamentare și în preambului variantei modificate a proiectului de OUG.
Guvernul precizează că în planurile de reorganizare judiciară ale acestor companii, propuse sau aprobate, figurează "măsuri privind darea în plată a activelor/activelor funcționale în vederea stingerii creanțelor deținute de AAAS, în condițiile în care în aceste active există încă un număr important de salariați calificați în domeniul de activitate specific, pentru care sunt necesare soluții de reinserție în circuitul economic".
Oltchim este controlat de Ministerul Economiei, care coordonează AAAS, cu 54,8% din acțiuni. Proiectul de OUG stipulează că activele date în plată de debitorii insolvenți către AAAS pentru stingerea datoriilor față de Autoritate vor trece ulterior din administrarea acesteia în cea a Ministerului Economiei. Stingerea datoriilor se va face în urma unei evaluări a valorii de piață a activelor date în plată, de către un evaluator autorizat.
CITEȘTE ȘI De ce nu are România autostrăzi? Prea multe arii protejate, crede vicepremierul Vasile Dâncu În aprilie, Comisia Europeană a anunțat că verifică dacă anularea de către statul român a datoriilor Oltchim și continuarea aprovizionării acesteia de către societăți de stat, în pofida deteriorării situației financiare a companiei, au respectat normele UE privind ajutoarele de stat. În scrisoarea adresată atunci de Executivul de la Bruxelles autorităților române, unul dintre principalele reproșuri era acela că AAAS nu a făcut nimic pentru a-și recupera creanța asupra Oltchim.
"În pofida angajamentului ferm din 2012 față de Comisie, autoritățile române nu au convertit în acțiuni datoria acumulată față de AAAS (1,049 miliarde lei) și nu au privatizat societatea. În schimb, Oltchim și-a continuat activitatea și a acumulat și mai multe datorii publice, inclusiv față de AAAS (datoria față de AAAS a crescut de la 1,049 la 1,201 miliarde lei). AAAS nu și-a revendicat creanțele față de Oltchim după eșuarea privatizării în septembrie 2012. AAAS nu a solicitat rambursarea creanțelor sale printr-o lichidare imediată a Oltchim, ci a așteptat, în schimb, realizarea conversiei datoriei în acțiuni, chiar dacă procesul de privatizare a Oltchim a eșuat din nou", se arată în scrisoare.
"Comisia are îndoieli cu privire la faptul că AAAS a acționat ca operator economic privat în economia de piață după eșuarea privatizării Oltchim în 2012. Un creditor privat urmărește în mod normal să obțină plata maximă a sumelor datorate de către un debitor care se confruntă cu dificultăți financiare. (...) Comisia concluzionează în mod preliminar că, prin aprobarea anulării datoriei în cadrul planului de reorganizare, AAAS nu a acționat ca un operator economic privat în economia de piață și, prin urmare, a acordat un avantaj selectiv societății Oltchim", mai afirmă Comisia Europeană.
CITEȘTE ȘI Erdogan: Nu vrem UE cu orice preț. De ce nu ar fi Turcia în Shanghai Five? Ar putea acționa cu o mai mare relaxare Planul de reorganizare aprobat anul trecut prevede, pentru creditorii bugetari, dintre care cel mai mare este AAAS, recuperarea a doar 19% din sumele datorată de Oltchim.
În august 2016, acționarul majoritar al combinatului, Ministerul Economiei, a anunțat că scoate Oltchim la vânzare pe bucăți, prin nouă pachete de active, procesul de selecție al investitorilor urmând a se încheia la sfârșitul acestui an. "Pentru a realiza cu succes vânzarea companiei și a maximiza veniturile a fost aleasă varianta care oferă potențialului cumpărător siguranța juridică, în conformitate cu măsurile prevăzute expres de forma actuală a planului de reorganizare și a constrângerilor suplimentare derivate din cerințele legate de reglementările în materie de ajutor de stat", explica ministerul, precizând că a notificat Comisia Europeană cu privire la această modalitate de privatizare, dar adăugând că nu Bruxelles-ul a impus-o.
Grupul germano-polonez PCC, acționar minoritar al Oltchim, a trimis în luna septembrie la Comisia Europeană un plan propriu de restructurare a Oltchim, care prevede păstrarea actualei structuri juridice, dar renunțarea la activele neviabile și la o parte din angajați. Potrivit documentului, obținut de News.ro, PCC susține că Oltchim este în realitate pe pierderi, deși a afișat profit în primul semestru, și acuză statul de politici socialiste în privința combinatului din Râmnicu Vâlcea, care generează pierderi creditorilor, bugetului de stat și companiilor de stat obligate să furnizeze în continuare materie primă către Oltchim.
CITEȘTE ȘI Obama îndeamnă comunitatea internațională să nu se grăbească să tragă concluzii negative despre Donald Trump PCC este una din cele două companii interesate să preia activele Oltchim, alături de Chimcomplex, societate controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza.
Oltchim a înregistrat în primele nouă luni ale acestui an un profit net de 16,1 milioane lei (3,6 milioane euro), comparativ cu pierderi de 15,7 milioane lei (3,5 milioane euro) raportate în perioada similară a anului trecut.
În perioada ianuarie-septembrie 2016, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 555,1 milioane lei (123,7 milioane euro), în scădere cu 2,7% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, când Oltchim a realizat afaceri în sumă de 570,5 milioane lei (126,8 milioane euro). Combinatul are în prezent circa 2.000 de salariați. Oltchim este singurul producător din România de clor și polieter polioli și exportă 74% din producție.
