Dobânzile au crescut pentru aproape toate tipurile de credite în noiembrie, potrivit datelor de la Banca Națională a României. S-au scumpit mai ales împrumuturile noi și cele în sold acordate firmelor, unde majorarea ROBOR a fost actualizată mai rapid. Din ianuarie se vor scumpi și creditele acordate populației ca urmare a majorării IRCC, în timp ce un salt mult mai important este așteptat din aprilie. Și încă nu au intrat creșterile de dobândă din partea BNR, care trebuie să prindă din urmă celelalte bănci centrale din regiune.
Costul banilor începe să alerge în sfârșit după iureșul inflaționist din 2021. Pe de o parte avem o creștere a ratelor cu care sunt remunerate depozitele, pe de altă parte avem un avans mai important în dreptul dobânzilor solicitate de bănci pentru credite.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Rata de dobândă medie pentru depozitele în sold la termen a crescut cu 8 puncte de bază la 1,7% în noiembrie comparativ cu octombrie, în timp ce cea pentru depozitele noi a ajuns la 1,73% după un salt de 18 puncte de bază față de octombrie la 1,73% și a ajuns la nivelul din vara anului trecut.
Avem, practic, o dublare față de rata medie de sub 1% din vara acestui an, dar spre comparație inflația este de 7,5% pe an și este estimată să rămână la aproape 6% anul viitor, astfel că economisirea prin intermediul băncilor va aduce pagubă deponenților în termeni reali în continuare.
Dobânda medie la creditele în sold a urcat și ea pentru a doua lună consecutiv cu 6 puncte de bază la 5,53%, dar este încă cu un punct sub nivelul de dinaintea crizei COVID.
Situația s-ar putea schimba într-un timp relativ scurt, în condițiile în care rata curentă din contracte va fi actualizată în funcție de evoluțiile din piața interbancară – dobânda la depozitele interbancare (baza de calcul a IRCC) și cotațiile interbancare (ROBOR), despre care vom discuta mai jos.
Creditele în sold acordate companiilor nefinanciare s-au scumpit cu 37 de puncte de bază la 4,57% pe an în două luni. Istoric vorbind, aceste împrumuturi pentru firme au avut cele mai mici dobânzi din piață raportat la riscul de credit – rata creditelor neperformante este cea mai ridicată în cazul companiilor, dar pe de altă parte dobânzile nu sunt departe de cele plătite de populație pentru achizițiile de locuințe.
Creditele noi s-au scumpit cu 18 puncte de bază față de octombrie la 5,42%. Aproape tot avansul este generat de creșterea abruptă a dobânzilor la împrumuturile pentru companii (+52 de puncte de bază) la 4,67%, nivel similar cu cel de la începutul lui 2021. Băncile au avut probabil promoții pe final de an pentru creditele de consum, care s-au ieftinit cu aproape 20 de puncte de bază la 9% în ceea ce privește dobânda medie efectivă, în timp ce rata medie la împrumuturile noi pentru populație a crescut cu 13 puncte de bază la 4,07%.
În termeni reali, costul finanțării a fost unul negativ în acest an în condițiile în care inflația a fost cu mult peste dobânzile medii – și mai ales în cazul firmelor, dacă luăm în calcul inflația din industrie, unde prețurile producției au crescut cu 27% în termeni anuali în octombrie (mai ales ca urmare a creșterii prețurilor din piața internă cu aproape o treime!)
Marja băncilor la afacerile în sold a scăzut în fiecare lună din 2021 și a ajuns de la 4,32% la începutul anului la 3,83% în noiembrie – scăderea e de aproape un punct procentuale de la începutul crizei COVID.
Creșterea ROBOR/IRCC
BNR a început din octombrie să majoreze rata cheie, care a crescut în două rânduri de atunci de la 1,25% la 1,75%. Cotațiile băncilor (ROBOR la 3 luni) relevante pentru stabilirea dobânzilor variabile au crescut și ele în consecință cu aproape jumătate de punct procentual față de septembrie la 2,16% și apoi au ajuns în decembrie la 2,81%. Rata anuală a depozitelor interbancare a avansat de la 1,21% la 2,14%, în condițiile în care BNR a trecut și la un control strict al lichidității din piață, ceea ce duce la scumpirea ratelor pe termen scurt – pe baza acestor rate este calculat și indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC).
IRCC se aplică cu o întârziere semnificativă față de momentul calculării. Astfel, de la 1 ianuarie se ia în calcul valoarea calculată în perioada iulie-septembrie de 1,17%, care este doar ușor mai mare decât cea care s-a aplicat în trimestrul 4 de 1,08%. Din aprilie 2022, însă, IRCC urmează să crească la circa 1,86%, ceea ce reprezintă un nivel similar celui din a doua parte a lui 2020. Saltul este unul important, însă din vară sunt așteptate noi majorări.
BNR are cea mai mică rată cheie din regiune, alături de Polonia. Inflația a fost peste tot cu mult peste așteptări în 2021, dar banca centrală a României a fost printre cele mai puțin reactive în ceea ce privește politica monetară – e drept că nici nu a mers cu dobânzile la zero și nici nu a cumpărat titluri de stat într-o sumă importantă. Băncile centrale din Cehia, Ungaria și Polonia sunt cu dobânzile de referință peste nivelul de dinainte de pandemie în încercarea de a tempera inflația. România are încă o dobândă cheie cu 1 punct procentual sub acel nivel. Mai mult, din cauza deficitelor ridicate (fiscal și de cont curent), poziția macroeconomică a României este văzută mai slabă de către investitori decât a celorlalte țări comparabile, lucru ce reclamă compensări suplimentare sub forma unor dobânzi mai ridicate. Totodată, inflația estimată pentru anul viitor de către BNR rămâne cea mai mare din regiune, după ce în acest an va fi, de asemenea, cea mai ridicată.
Cu noi majorări de dobândă așteptate de analiști încă de la ședința de politică monetară din ianuarie, este aproape sigură o nouă creștere a dobânzilor din piață care se va transpune într-o creștere a dobânzilor la credite.
O ieșire treptată din perioada banilor foarte ieftini ar putea fi accelerată de un răspuns mai agresiv al marilor bănci centrale ale lumii la creșterea inflației cu mult peste mediile ultimelor decenii. Până acum, Rezerva federală a SUA și Banca Centrală Europeană s-au arătat pasive la inflație, pe care au considerat-o tranzitorie, fiind mai preocupate de revenirea economică. Președintele Fed a admis recent că “tranzitoriu” este un cuvânt care trebuie pensionat, ceea ce a alimentat speculațiile că urmează o creștere a dobânzilor – inflația a ajuns la 6,8% în America în noiembrie.
