România ocupă penultimul loc în UE la digitalizare, potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI), calculat de Comisia Europeană, ultimul loc fiind ocupat de Bulgaria. România este ultima în UE la utilizarea Internetului, dar și la servicii publice digitale. Totodată, raportul DESI 2019 arată că România a făcut progrese lente în domeniul digital.
"Cu toate că România înregistrează o ușoară îmbunătățire a performanței în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil, având în vedere că progresul general a fost lent. România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare și foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare", se arată în raportul citat.
DESI este un indice compozit, calculat pe baza a peste 30 de indicatori, structurați în jurul a cinci dimensiuni: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.
România stă cel mai bine la dimensiunea conectivitate, în special în ceea ce privește utilizarea serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză, în funcție de care ocupă locul al treilea în UE, cu 45% dintre locuințe abonate la astfel de servicii.
România este bine situată în clasament și în ceea ce privește specialistele din domeniul TIC,, aflându-se pe locul al 16-lea, având în vedere că 1,3% din femeile încadrate în muncă din România lucrează în domeniu.
1. Conectivitate. România stă bine la viteza Internetului, însă pierde din avânt
România se situează pe locul 22 în ceea ce privește dimensiunea conectivității, aceasta fiind categoria unde România înregistrează cel mai bune rezultat. Totuși, România a coborât 3 poziții față de anul anterior.
Totuși potrivit raportului, în 2018, România nu a continuat tendința de ameliorare cu aceeași viteză ca în anii precedenți. În special, acoperirea serviciilor fixe de bandă largă a stagnat, proporția gospodăriilor acoperite fiind de aproximativ 87%, și rămâne încă în urma celor mai multe state membre (locul 26 în UE). Utilizarea serviciilor fixe de bandă largă stagnează la 66% dintre gospodării și este cu mult sub media UE de 77%. Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorii la care țara are rezultate foarte bune, și anume acoperirea serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză și utilizarea acesteia (75% și, respectiv, 45%).
"Cu toate acestea, decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România este ilustrat de cifrele acoperirii serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză, de care beneficiază 39% din zonele rurale (deși este peste media UE de 29%). Proporția locuințelor care beneficiază de abonamente la servicii de bandă largă de mare viteză (≥ 30 Mbps) este mult mai mare (55 %) decât media UE de 41 %, deși în anul precedent creșterea medie în UE (8 puncte procentuale) a depășit creșterea înregistrată în România (2 puncte procentuale). În mod similar, în ceea ce privește utilizarea serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză, România depășește în continuare în mare măsură media UE (45 % față de 20 %). Cu toate acestea, situația din România nu a cunoscut decât o îmbunătățire marginală în ceea ce privește acest indicator (1 punct procentual), după o îmbunătățire impresionantă cu 12 puncte procentuale în anul precedent. România a rămas în urmă în ceea ce privește acoperirea 4G (77 %), clasându-se cu mult sub media UE de 94 %. În mod similar, indicatorul de utilizare a serviciilor mobile de bandă largă plasează România printre statele membre cu cele mai slabe rezultate, în pofida scăderii semnificative a prețurilor conexiunilor mobile de bandă largă pentru ofertele care propun inclusiv achiziționarea unui terminal mobil (de la 21 EUR la 10 EUR), cu mult sub media UE de 24 EUR", potrivit raportului.
2. Competențele digitale. Mai puțin de o treime din populația de 16-74 de ani are competențe digitale de bază
În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE.
Doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu) iar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).
În ciuda creșterii procentului de specialiști în domeniul TIC de anul trecut, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în comparație cu ansamblul UE (2,1% față de media UE de 3,7%).
În ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4,9 % din numărul total de absolvenți. În ceea ce privește specialistele din domeniul TIC, România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3 % din femeile încadrate în muncă în România, ceea ce situează această țară cu puțin sub media UE de 1,4 %. România se află pe locul trei în ceea ce privește ponderea femeilor în rândul tuturor specialiștilor în domeniul TIC (25,7 % în 2017, față de media UE de 17,2 %).6 România se situează pe locul 11 în ceea ce privește decalajul de remunerare între femei și bărbați, diferența de remunerare fiind de 16%.
3. Utilizarea serviciilor de Internet, cea mai redusă din UE. România este însă fruntașă în funcție de utilizarea rețelelor sociale
În general, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (față de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activități online, în special rețele sociale și apeluri video.
Utilizarea rețelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte țări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează rețelele sociale (față de 65% în UE). De asemenea, cetățenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare și a celor de cumpărături, muzică, materiale video și jocuri (10%, 26% și, respectiv, 63%) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.
4. Integrarea tehnologiei digitale. Doar 8% din IMM-uri vând online, ușoară creștere a utilizării servicilor cloud
În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România se situează pe locul 27 în rândul țărilor UE, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în ceea ce privește această dimensiune. Nu s-au constatat modificări la aproape niciunul dintre indicatori. Întreprinderile din România profită de posibilitățile oferite de analiza volumelor mari de date (big data) (11% față de media UE de 12%); la acest capitol România se situează pe locul 14. 9% dintre întreprinderile din România utilizează rețelele de socializare (comparativ cu media UE de 21%). S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a utilizării serviciilor de cloud, de la 6 % în 2017 la 7% în 2018, însă România rămâne cu mult sub media UE de 18 %. Doar 8% din totalul IMM-urilor fac vânzări online (față de media UE de 17%), în timp ce 2% dintre acestea efectuează vânzări online ransfrontaliere (comparativ cu media UE de 8%).
5. Servicii publice digitale. România coboară pe ultimul loc
În ceea ce privește serviciile publice digitale, situația s-a înrăutățit, România ajungând pe ultimul loc în clasamentul UE (față de locul 27 în anul anterior).
Cu toate acestea, țara performează satisfăcător în ceea ce privește anumiți indicatori. Există un nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și cetățeni, întrucât România se situează pe locul șapte în ceea ce privește utilizatorii de e-guvernare, care reprezintă 82% dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 64%. Acest lucru contrastează cu punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, ceea ce ar putea indica o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și ușurința cu care pot fi utilizate serviciile oferite. Deși utilizarea schimbului de date medicale este scăzută (19% dintre medicii generaliști, față de media UE de 43%), serviciile de rețete medicale electronice sunt mai răspândite, iar România se situează pe locul 16, proporția medicilor generaliști care efectuează astfel de schimburi fiind de 39% (comparativ cu media de 50 % din UE). În 2018, performanța României s-a îmbunătățit cu 5 puncte procentuale față de anul precedent în ceea ce privește serviciile realizate integral online (punctajul crescând de la 62 la 67). În plus, România se situează ușor sub media UE în ceea ce privește politica privind datele deschise și portalul național de date deschise (62% față de 64%).
Începând din 2018, punctul de acces la serviciul de eDelivery (eDelivery Access Point) este operațional. Acest lucru va contribui la asigurarea conformității cu Regulamentul e-IDAS și implementarea de puncte de acces pentru alte servicii, cum ar fi facturarea electronică, transportul, mediul, sănătatea, procedurile de ofertare electronică (e-tendering) sau e-justiția. Nodul e-IDAS al României este în curs de construire prin intermediul unui proiect finanțat de FEDR („SITUE”) și se preconizează că va fi finalizat până la sfârșitul anului 2019.
România intenționează să introducă un sistem de identificare electronică (eID) bazat pe cărți de identitate cu cip. Guvernul intenționează să utilizeze identitatea electronică drept instrument juridic pentru interacțiunea dintre cetățeni și întreprinderi cu administrația publică. Implementarea pe scară largă a identității electronice a fost planificată pentru începutul anului 2019, însă procesul este întârziat, fiind în așteptarea adoptării legislației relevante.
