Inițiativa legislativă care ar obliga firmele și persoanele fizice autorizate să dețină o adresă de e-mail identică cu certificatul fiscal va intra la votul final cu recomandarea de a fi respinsă, după ce Guvernul a transmis Parlamentului că o astfel de prevedere încalcă atât Constituția, cât și normele europene. Premierul Grindeanu s-a opus proiectului de când era ministru al Comunicațiilor, arătând că nu este fezabil atât timp cât există localități fără acces la servicii de telecomunicații.
"Vi se pare că este aplicabilă în acest moment o asemenea inițiativă când România are zone albe în privința accesului la internet? Eu cred că nu. Există firme în aceste zone. Cum poți să le obligi? Pe de altă parte, stiți bine că în România, dacă lași lucrurile opțional, acestea nu se vor întâmpla. Să rezolvăm zonele albe și atunci putem să punem în alicare astfel de inițiative", afirma Grindeanu, în 2015, când a fost inițiat proiectul legislativ.
Proiectul propune ca firmele și persoanele fizice autorizate să fie obligate să își preschimbe certificatul de înregistrare fiscală, pentru a primi, alături de codul unic de identificare, și o adresă de e-mail identică cu acesta. Adresa va reprezenta sediul electronic către care vor fi transmise toate documentele oficiale.
Documentul stabilește că, odată cu înregistrarea fiscală, orice operator economic va primi, alături de codul unic de identificare, și o adresă de e-mail identică cu acesta, care va reprezenta sediul electronic al firmei și către care vor fi transmise toate documentele oficiale.
Dacă proiectul ar fi aprobat, toți operatorii economici ar fi obligați să își preschimbe certificatul de înregistrare fiscală într-un termen de șase luni, pentru a avea adresa de e-mail identică cu codul unic de înregistrare. Ștergerea mesajelor va fi posibilă doar la epuizarea spațiului alocat și doar dacă sunt stocate separat.
Proiect legislativ a fost aprobat în noiembrie 2015 de Senat, iar acum comisiile juridică și cea pentru tehnologia informației din Camera Deputațiilor i-au întocmit un raport de respingere pentru votul care va fi dat în plen de deputați.
Deputații au ținut cont de observațiile Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, care susține că prin prevederile proiectului sunt încălcate prevederi ale Regulamentului nr. 910/2014 privind serviciile de distribuție electronică înregistrată, dar și prevederile art. 28 din Constituția României privind secretul corespondenței, precum și bunele practici de securitate elementare.
Ministerul arată că inițiativa legislativă nu relevă în mod explicit semnificația sintagmei „adresă electronică”, iar definiția sediului electronic este eronată având în vedere caracteristicile unei adrese de căsuță poștală electronică, care nu va putea fi niciodată identică cu codurile specificate.
Autoritățile susțin totodată că numai un document în formă electronică, semnat cu o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, poate să producă aceleași efecte juridice cu un document în format hârtie semnat cu semnătură olografă identificând totodată în mod unic semnatarul.
Printre obiecțiile guvernului se mai numără și faptul că inițiativa legislativă ar trebui să includă sub penalități legale și alte acțiuni cu rezultate cauzatoare de daune, precum blocarea sau interzicerea accesului la serviciile furnizate, ștergerea sau modificarea logo-urilor sistemului privind serviciile furnizate, ștergerea mesajelor sau a unor părți ale acestora , alterarea sub orice formă a integrității mesajelor, alterarea sub orice formă a informațiilor sau eventualelor metadate despre mesaje, crearea sau modificarea unor mesaje sau documente transmise etc.
Cele mai recente date ale Comisiei Europene relevă că deși România are printre cei mai mulți abonați la internet de mare viteză din UE, iar numărul utilizatorilor de servicii mobile este în creștere, aproape trei sferturi dintre români nu au competențe digitale de bază, care să le permită accesarea unui e-mail sau instalarea de noi dispozitive.
