Experții Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) au decis să urce cu un punct procentual prognoza de creștere economică pe 4 ianuarie, după ce au văzut că programul de guvernare este aprobat de Parlament și că sunt deja promovate măsuri de reducere a fiscalității pentru pensionari, creșteri de salarii și stimulente pentru IMM, a declarat pentru Profit.ro președintele CNP, Ion Ghizdeanu. El a acceptat să transmită declarația pentru Profit.ro după ce mai mult de 10 zile nu a dorit să discute cu nimeni din presă despre estimarea surprinzătoare a avansului PIB.
Pe 20 ianuarie, Comisia a ridicat estimarea de creștere PIB de la 4,3%, în toamnă, la 5,2%, nivel similar celui din programul economic al PSD.
Consiliul Fiscal a apreciat că proiectul de buget revizuit redactat de Guvernul Grindeanu, construit pe o creștere economică de 5,25%, include o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare și o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, iar Florin Cîțu, vicepreședinte PNL în Comisia de buget-finanțe din Senat, a acuzat CNP că a comis o ilegalitate, revizuind la 5,2% creșterea economică pentru ca PSD și Guvernul să poată justifica bugetul pe 2017.
Pe acest fond, președintele CNP, la conducerea instituției din 2005, a refuzat să mai discute despre subiect. Acum, el a transmis, prin intermediul Profit.ro, mai multe precizări, spunând că a evitat și vrea să evite în continuare să vorbească mai mult pe această temă pentru a nu fi acuzat de partizanat politic.
''Prognoza a fost ridicată pe 4 ianuarie, când am văzut că programul de guvernare al Cabinetului PSD este aprobat de Parlament și că sunt deja promovate măsuri de reducere a fiscalității pentru pensii, precum scutiri de impozit și de contribuții, creșterea salariului minim, creșterea salariilor în administrația publică și unele facilități pentru IMM. Până atunci, am avut doar Codul Fiscal cu aplicare din 1 ianuarie 2017'', spune Ghizdeanu.
Calculul celor de la Prognoză a fost că cine va avea o putere de consum superioară nu va face doar consum și că parte din aceste masuri se vor reflecta în consum, dar parte se vor vedea și în investiții (gen îmbunătățirea locuinței de către cei cărora le cresc salariile sau economisiri la bancă, pe care Comisia o consideră tot un gen de investiție), 20% din ponderea investițiilor venind de la populație.
El susține totodată că Prognoza a respectat modelul de calcul al creșterii economice și nuanțează cu ideea că, la finalul anului, pot fi diferențe de 0,2-0,3% în minus sau în plus (amintind că Guvernul a promis că va crea și un Fond de investiții suveran), dar încheie optimist, spunând că prognozele CNP folosite la elaborarea bugetului în ultimii 4 ani au fost depășite de realizări.
''Suntem încrezători și acum'', este mesajul Prognozei.
Aflat la Bruxelles, Ghizdeanu anunță totodată că, săptămâna viitoare, Comisia Europeană își va revizui în plus estimarea de creștere economică pentru România, sub 4% în toamna anului trecut.
Pe de altă parte, analizele pe cifre ale Profit.ro relevă că experții CNP nu au nimerit creșterea economică în niciuna din prognozele de toamnă pentru anul următor, iar prognozele de iarnă a fost toate ratate, începând cu 2013, de când sunt emise, atât pentru anul în curs, cât și pentru anul următor.
